Redescoperirea smereniei și a principiului „cel care vrea să fie cel mai mare să fie slujitorul tuturor”

sursa imagine

În articolul „Darea de socoteală – o valoare personală și comunitată de redescoperit” fratele pastor Rițișan atinge niște probleme sensibile:

„Ani la rând am reflectat și eu cu durere și tristețe asupra multora dintre cazurile rușinoase de faliment moral despre care am aflat. Pornind de aici am curajul să afirm că marea majoritate a faptelor reprobabile cu care ne confruntăm în biserică, sunt mai degrabă probleme de sistem, de modul de operare, de organizare și de lucru din organizație, decât chestiuni care țin de natura umană coruptă. ”

Împărtășesc unele puncte de vedere ale fratelui pastor și constat că are dreptate. Din păcate, în ultimii ani,  în loc să vedem o creștere a cunoașterii Domnului Hristos prin Cuvânt și trăire, precum și o plinătate a Duhului tot mai mare, a credincioșilor, din nefericire constatăm că granițele dintre adevăr și minciună, lumină și întuneric, Ierusalim și Atena, sfințire și întinare dispar tot mai mult. Constatăm că natura umană coruptă câștigă tot mai mult teritoriu și a îmbolnăvit sistemul tot mai tare.

Prima problemă deosebit de gravă pe care o subliniez este părăsirea smereniei, a supunerii în dragoste și cu teamă sfântă față de Dumnezeu și Scriptură. Trăim o occidentalizare agresivă a mediului penticostal din România. A fost dat la o parte filtrul care trebuia să elimine impuritățile din bisericile lumești din Occident: Biblia, textul scris, și unii parcă iau la indigo totul de la ceilalți fără să elimine aspectele care nu sunt aprobate de Biblie. Aspecte clare ale Bibliei, scrise negru pe alb, care nu sunt negociabile au fost mutate în sfera încredințărilor sau a chestiunilor care țin de sfera culturii:

• -   imperativul botezului și a plinătății Duhului Sfânt pentru fiecare credincios – eliminate sistematic;
• -   slujitorii cu o vârstă mai mare de 65 (70) de ani care dovedesc maturitate și de care Biserica are nevoie ca de oxigen, sunt înlăturați contrar principiilor din Biblie, vorbiți de rău, desconsiderați; 
• -   închinarea în multe locuri a devenit una lumească: îmbrăcăminte care scoate în evidență părțile trupului și trezește poftele carnale, sexuale, dansuri, aplauze, țipete și podoabe (cercei, lănțișoare, brățări), bărbați care se închină (și prin cântare) acoperiți, păr lung sau prins în coc, fiind în pas duhul acestui veac iar femei care se închină cu capurile descoperite, cu accentul pe fizicul lor până acolo că sunt case de rugăciune unde vorbim nu doar de unghii false ci și de implanturi;
• -  rugăciuni rostite fără reverență stând în șezut pe scaune sau bănci (Dumnezeu, Împăratul împăraților înțelege cazurile de neputință trupească);
• -     eliminarea spălării picioarelor;
• -   unitate și atât sau unitate în diversitate. Unitatea fără a avea ca fundament Biblia și sfințirea nu este posibilă.  Temelia unității este Dumnezeu însuși, Adevărul și Duhul Sfânt.  
• -    femei care înainte de slujirea lor prin cântare sau poezie rostesc câte un mic îndemn sau predică;
• -  acceptarea ecumenismului, dărâmarea barierelor, bariere care nu sunt stabilite de confesiuni ci de Dumnezeu prin Biblie și ele trebuie păstrate cu sfințenie. S-a ajuns până acolo încât s-a afirmat că o soră penticostală se poate mărita cu un ortodox și că este o practică acest lucru în anumite case de rugăciune. Chiar oferirea amvoanelor unor credincioși care au crezuri și practici total contrare voii lui Dumnezeu din Biblie sau participarea la slujire cu cei care nu rămân la ce este scris;
• -   difuzarea filmelor (numite de unii creștine) în spațiul numit casă de rugăciune;
• -   colaborarea cu mișcări, organizații, misiuni, asociații care nu acceptă toată Biblia și sunt după modelul Bethel Church sau Hillsong;
• -   înțeleg că se dorește o  autonomie în care fiecare casă de rugăciune să fie cum dorește conducerea ei chiar dacă se  înlocuiește Biblia/parte din Biblie cu încredințarea sau cultura.  Pe principiul  autonomiei cei care au convingeri biblice să nu aibă „hate” (ură) față de modelele occidentale. Ceilalți să nu poată să aducă mustrare sau corectare deoarece încalcă principiul autonimei. Fiecare să își vadă de treaba lui, se postata lui. Poziție nebiblică. 

O altă problemă deosebit de gravă care de vreo 20 de ani a luat o amploare tot mai mare este cultivarea urii față de generațiile înaintașilor și față de cei care le iubesc, generații care au trăit având rădăcinile în Biblie și care au principii „legaliste” cum le numesc cei care au fost prinși în acest curent de denigrare sistematică a bătrânilor și a fraților care iubesc Biblia și nu doresc să treacă peste ce este scris, indiferent de vârsta lor.

Odată cu „Răscumpărarea memoriei”, pe care când am citit-o am simți că prin ea s-a dat un atac nedemn și care nu ar mai trebui permis și repetat niciodată asupra generațiilor care au trăit pocăința într-o vreme deosebit de grea, am avut sentimentul că o dată cu această carte lupta împotriva înaintașilor a fost oficializată și dusă pe față. Am simțit că prin această carte s-a dorit nu doar ruperea față de trecut ci o declarație de război împotriva „legaliștilor” care nu doresc să se conformeze. (Rezolvarea problemelor legate de colaborarea cu securitatea trebuia să fie pentru toată țara și trebuia să fie făcută de către un departament condus de oameni duhovnicești cu scopul pocăinței dar și  de a învăța principii care să ne unească și mai mult astfel încât  Biserica să știe cum să se comporte în relația ei cu Cezarul. Dacă am fi învățat această lecție cu toți azi nu am mai fi atât de deschiși la liberalizare, la intruziunea politicului în Biserică iar în pandemie Biserica nu ar fi fost prinsă nepregătită. Mulți care au fost atât de încântați de „Răscumpărarea memoriei” în pandemie au comparat strângerea Bisericii împreună cu servirea mesei la restaurant și s-au transformat în apologeții statului care a cerut închiderea caselor de rugăciune.)

Prin tragedia de la Dej Dumnezeu ne-a vorbit răspicat și a chemat să fie stins războiul cu generațiile care l-au iubit și Îl iubesc atât de mut pe Dumnezeu și Cuvântul Său, rânduielile duhovnicești, încât atunci când văd pe ce cale au luat-o unii frați simt „durerile nașterii”, se consumă, nu au cum să fie indiferenți.

Prin tragedia de la Dej Dumnezeu ne-a vorbit răspicat că înaintașii nu sunt legaliști fiindcă ei sunt mântuiți prin credință iar duhul „așa vreau eu” trebuie eradicat și înlocuit cu așa scrie în Biblie! Duhul „asta e încredințarea mea, asta e călăuzirea mea”, autoritatea pe un singur om, autoritatea unui singur om care nu dă socoteală comitetului, bătrânilor și Adunării Generale (fiecărei întrebări din Adunarea Generală) conduce la dictatură și dezastru. Este corectă poziția fratelui pastor Rițișan: „Înainte de toate, cred că este absolut necesar să fie implementată o cultură a dării de socoteală la toate nivelurile slujirii, de la credincioșii din bisericile locale, până la slujitorii de la nivel național. Asta nu înseamnă un control polițienesc, ci crearea unui climat de încredere, în care, viața credincioșilor cu toate provocările ei inerente să poată fi împărtășită cu ceilalți pentru a obține suport, sfat și, dacă este necesar, corecție.”

Prin tragedia de la Dej Dumnezeu ne-a vorbit răspicat că drumul multora din generațiile de azi nu este bun. Trebuie neapărat ca să existe o întoarcere profundă a părinților (spirituali) spre copii (spirituali) și o supunere a tinerilor față de bătrâni, chiar dacă tinerii sunt pastori, în învățătura Bibliei. Cine are un duh de superioritate și de mândrie, „așa vreau eu”, chiar și când e vorba de mutarea unui pahar,  nu are cum să fie slujitor în biserica Domnului tocmai pentru că nu poate înțelege și slujii  conform principiului „cel mai mare trebuie să fie slujitorul tuturor”. Dumnezeu nu dorește moartea păcătosului și iartă, dacă există o pocăință reală și o abandonare reală a păcatului, dar nu orice păcătos iertat se mai poate califica pentru orice slujire. 

Cel mai mare trebuie să fie slujitorul tuturor fiindcă cel slujit este al Domnului Isus Hristos. Cel mai mare să fie slujitorul care nu caută la fața omului, slujește cu dragoste și dreptate, fără să poată fi cumpărat cu bani sau orice alte privilegii prin care și-ar pierde mântuirea. Slujește după modelul Domnului Isus în plinătatea Duhului! 

Dumnezeu să dea putere Bisericii lui în aceste vremuri grele să stea în Adevăr și să caute plinătatea Duhului!

                                                                               

                                                                                      Brădeanu Mircea Levi

 

 

Plagiatul și furtul intelectual trebuiesc pedepsite - Peter Costea

Sursa imagine

Presa ne informează că dna Ramona Lile din Arad a obținut al patrulea mandat de rector al Universității „Aurel Vlaicu”. Se insistă că dna Lile a plagiat dizertația de doctorat. Litigiul dnei Lile cu autoritățile pentru a-și menține postul (dar și salariul de 9.000 de euro pe lună, continuă de ani de zile. Avocații ambelor părți își istovesc clienții și le risipesc resursele financiare în folosul propriu.

[Link: https://revista22.ro]

Victima în acest conflict este adevărul, integritatea și moralitatea. Plagiatorii nu își au locul printre noi. Trebuie supuși criticilor

Citiți integral aici: 

https://www.newsnetcrestin.ro/peter-costea-plagiatul-si-furtul-intelectual-trebuie-pedepsite/

Fără devieri de la POCĂINȚĂ - un mesaj dureros care trebuie să conducă la sfințire!

 

Un strigăt de durere din inimă pentru cei care șchiopătează în zilele din urmă rostit de pastorul Cristian Ionescu - poate aude și renumitul BISHOP TIM HILL

 

De la 2.02.00 înainte sunt și căderi pe spate, manifestări care nu au ce căuta pe la noi. Nu știu cum se face că în România nu a căzut nimeni pe spate... 

Îmi pare rău că nu a învățat pocăința când a fost în România. Se pare că vin la noi doar ca să ne abată de la Cuvânt. 

CE SĂ FACEM? Noi ce să facem în 2024?

sursa imagine

1. Să citim zilnic cu sete Cuvântul lui Dumnezeu aducător de mântuire, har și credință. 

2. Să ne rugăm în fiecare zi pentru ca să nu cădem în ispită și să biruim orice duh de amăgire și de înșelăciune. 

3. Să facem fapte vrednice de calea credinței fiindcă cine crede în Domnul Isus și rămâne în El trebuie, este obligatoriu,  să trăiască și el cum a trăit Domnul Isus Hristos. Învățătura Domnului, trăirea, nu exclude mântuirea prin credință, dimpotrivă!

4. Să căutăm zilnic părtășia cu sfinții. Este vremea marilor rătăciri a zilelor din urmă. Nu orice adunare este plăcută Domnului. Căutați locurile unde se trăiește pocăința după Cuvânt iar închinarea nu este inspirată de duhul lumii ci de Duhul Sfânt în acord cu Biblia! 

5. Să avem câte un altar zilnic cu toți membrii familiei. Credința a început în case, în case s-a dezvoltat cel mai mult și cel mai curat și tot în case trebuie fie prezentă zi de zi. 

6. Să iubim ocara când suntem ocărâți pentru că îl iubim pe Domnul Isus și poruncile Sale, învățăturile Sale. Este slava pe care o primim aici jos să fim înjosiți ca Domnul nostru pentru neprihănire. 

7. Să înfruntăm pe potrivnici cu îndrăzneală. Potrivnicii în neputința lor îi numesc legaliști pe cai care cred în Domnul și trăiesc Cuvântul Sfânt. Domnul Isus ne-a spus nu doar să botezăm ci și să-i învățăm pe cei botezați ca să trăiască Învățăturile Domnului. Oricine se ridică peste Sfânta Scriptură este un potrivnic, trebuie înfruntat.  Azi potrivnicii numesc podoabele care sunt interzise de Dumnezeu ca să fie purtate, accesorii. Pentru a-i conduce pe oameni în confuzie au nuanțat un termen tocmai ca să conducă poporul la neascultare de Dumnezeu. E doar un exemplu. 

8. Să mijlocim pentru țară. 

9. Să avem durere în inimă pentru cei lumești care se duc după duhurile amăgitoare și învățăturile dracilor abătuți de fățărnicia oamenilor și să mijlocim pentru ei. 

10. Să vestim Evanghelia completă. Credința în Domnul Isus Hristos care a murit pentru păcatele noastre. Pocăința. Botezul în apă în urma credinței și a pocăinței. Plinătatea Duhului Sfânt ca a doua sfințire ca să putem să fim martori ai Domnului prin trăire și mărturisire. Trăirea în sfințire - împlinirea Cuvântului Domnului Isus Hristos, a Bibliei,   ca să nu ni se împietrească inimile prin înșelăciunea păcatului. 

11. Să mijlocim pentru cei care sunt factori de influență ca să răspândească lumina lui Dumnezeu nu întunericul numit lumină, nu calea lumii numită pe nedrept libertate în Hristos. Hristos ne dă libertatea să fim prin credința în El eliberați de sub jugul lui Satana, liberi să facem voia lui Dumnezeu. 

12. Să stăruim după plinătatea Duhului Sfânt până când Dumnezeu va mărturisi pentru noi!

Un an plin de har și de putere!

Spurcăciunea lumii dărâmată!

sursa imagine

Iosif - model de trăire în sfințire într-un context în care putea să trăiască în păcat. Nu doar în casa lui Potifar și-a păstrat sfințenia și nu a păcătuit împotriva lui Dumnezeu ci și în anii grei de închisoare unde mediul, contextul îl ispitea să adopte comportamentul pușcăriașilor. Iosif a rămas sfânt în casa lui Potifar, în valea lungă a plângerii din închisoare și la palatul lui Faraon când a avut autoritate să se răzbune. 

Moise - slujitorul care a acceptat să sufere ocara Domnului Isus Hristos, batjocura unui popor lumesc care-l ocăra pentru că împlinea planul lui Dumnezeu. Nu a renunțat la slujire deși i-a fost extrem de greu. Moise nu doar că nu a renunțat la slujire 40 de ani, nu a renunțat nici la Legea Domnului. Moise nu a făcut compromis când Aaron a adus închinarea lumească în popor, nu a făcut compromis când Core, Datan și Abiram au vrut să schimbe rânduielile și să dărâme gardul....  Moise a suferit ocara care nu îi era destinată lui ci lui Dumnezeu fiindcă orice păcat este împotriva Domnului. Cine trăiește în sfințire și îndeamnă poporul la sfințire este ocărât chiar de cei care vând despre ei o imagine de slujitori. Când este ocărât orice sfânt fiindcă trăiește în voia lui Dumnezeu, fiindcă îndeamnă la pocăință, la ținerea credinței dată sfinților, acea ocară este o ocară îndreptată direct împotriva lui Dumnezeu. Când ți-o asumi, fiindcă îți asumi valorile lui Dumnezeu și slujirea Domnului,  ești în planul lui Dumnezeu chiar dacă suferi. Moise a știut că urma ocara din partea poporului pentru el. Moise s-a supus dreptului Judecător și nu a dat înapoi. A respins luxul Egiptului ca și cum ar fi fost cea mai mare mizerie și a iubit prigoana, ocara și disprețul, fiindcă erau pentru Dumnezeu și planul Său!

Enoh - neobositul care 300 de ani, zi de zi, a umblat cu Dumnezeu. 300 de ani a umblat Enoh cu Domnul. Unii se obosesc câteva ore pe săptămână. Nici la rugăciune nu stau în genunchi sau în picioare ... obosiții. Se roagă stând jos... Ehon a umblat 300 de ani și nu s-a plictisit deloc, nu a obosit nici un strop. În cei 300 de ani și-a lipit total inima de Domnul. Azi, cei care nu-L cunosc pe Dumnezeu, cei care nu umblă deloc cu Dumnezeu, cei care nu știu cine este Domnul au intrat în Biserică. Fiindcă ei se plictisesc de harul lui Dumnezeu, fiindcă ei sunt în altă lume, în altă dimensiune au nevoie de mediul lor lumesc și în casa de rugăciune, au nevoie de ceva care să le ofere senzații pentru firea lor. În lume au avut discotecă, distracție, chef, banchete. În lume au avut filme, acool, hormoni. Aceștia când intră în Biserică, fiindcă sunt din lume dar au intrat în casa de rugăciune, au nevoie, ca să se simtă bine, de mediul din lume, de solul în care ei sunt sădiți.  Așa că au adus duhul lumii în casa de rugăciune: discotecă, lumini, femei sumar îmbrăcate, filme „creștine”, cercei, lanțuri, botox ... și toate spurcăciunile. Se consideră sfinți, se consideră lumină dar sunt întinați, întuneric. Pentru că nu știu ce este umblarea cu Dumnezeu, trăirea în Duhul, fiindcă nu au umblat cu Dumnezeu, pentru că sunt în lume și lumea le umple inima cu un tupeu ca al lui Cain încearcă să elimine sistemul duhovnicesc ca să-și impună sistemul pe care-l suportă firea lor.  Hiena sfâșie și ucide fiindcă asta este natura ei. La fel și aceștia. Unde sunt lăsați distrug totul, totul. Ei nu umblă cu Dumnezeu iar mediul harului care învață o desprindere totală de lume este pentru ei absurd, insuportabil și strigător la cer. Cu toate acestea să nu continuăm maratonul cu Dumnezeu în ciuda încercărilor, a celor firești, să ne lipim inima de Cel care este cel mai minunat!

Mă rog lui Dumnezeu ca neprihăniții să dărâme spurcăciunea lumii trăind cum au trăit Iosif, Moise și Enoh!

În anul 2024 eliminați orice sursă a CONFUZIEI și a ECUMENISMULUI!

 

Pericole colosale care pândesc Biserica

 

Nu mai ciopârțiți ... CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU!

sursa imagine

Într-o sală de curs la o facultate de teologie un student cu un duh care poate fi numit de răzvrătire și-a contrazis profesorul afirmând că nu este chiar atât de importantă o literă, era în mod evident o discuție cu fond teologic. 

Cu o lumină deosebită profesorul l-a întrebat numele. După ce studentul și-a rostit numele, profesorul, a scris FEDUR pe tablă și l-a întrebat dacă este importantă o literă?  În acel context profesorul a tăiat din numele scris mai sus litera D, că nu era chiar atât de importantă, și a înlocuit-o cu litera C. A ieșit un nume cam ridicol. Studentul a primit un duș rece dar nu cred că l-a trezit. Cel ce a povestit această întâmplare a fost de față.

Este chiar atât de importantă o iotă din Cuvânt, din Biblie? Dacă nu este chiar atât de importantă să eliminăm și un cuvânt. Ce importanță are un cuvânt? Dacă un cuvânt nu este important și-l putem elimina, de ce nu am putea elimina o propoziție sau chiar o frază? Dacă frica de Dumnezeu lipsește într-un asemenea hal să luăm satârul „teologic” și să ciopârțim după bunul plac hermeneutic al firii pământești că doar avem argumente: sunt pasaje unde doar o singură dată găsim o poruncă, alte pasaje au fost scrise pentru corinteni, efeseni sau Tit. În Apocalipsa e prea multă „alegorie”. Pot fi eliminate. 

Să ne facem toți câte o Biblie a noastră. Biblia democratică. Dacă cineva are vreo întrebare din Biblia lui să nu o ridice în public fiindcă va fi cam greu să răspundem la ea, că ne-am personalizat biblia. Găsim noi o variantă cu coduri QR și ne străduim să răspundem la întrebările „esențiale”, pe celelalte le lăsăm pentru mai târziu că...

De la o literă ajungem la o carte sau la ce nu ne place sau nu ne convine nouă fiindcă ne produce ocară, ofensă. 

Tot la fel: de la capul descoperit al surorilor s-a ajuns la o multitudine de culori, chiar și la bărbați, căci care e problema dacă surorile se vopsesc. Lanțurile și inelele au condus „libertatea în Hristos” la acid hialuronic și implanturi, azi, iar mâine la schimbare de sex. Una cu unghii doar vopsite nu are autoritate să o îndrepte pe una care și-a pus ghiare de vrăjitoare de 5 cm. Tot la fel e și cu un pastor care azi tolerează acidul. Mâine nu va mai avea autoritate să tolereze scârboșeniile iadului prezente în societate. 

Unde sunt paznicii, apărătorii, veghetorii care să asculte de Biblie și să se lupte cu fiarele secolului XXI care vor să mutileze Cuvântul și mântuirea pe care o pierdem dacă nu o păstrăm în conformitate cu Scripturile? 

Sărbători .... sărbătorind firea pământească

sursa imagine

Omul, ființa comparată cu aburul, iarba, o suflare, în mândria și lăcomia lui nu a realizat cine este în raport cu Dumnezeu. 

Irod, un pigmel orb ahtiat după slavă și funcții vremelnice,  a făcut planuri care păreau că au izbândă și a vrut să-l doboare pe Dumnezeu și planul Său. 

Irod, în nebunia lui s-a luptat împotriva Celui care l-a creat. Mândria, lăcomia și funcțiile l-au orbit încât citirea Cuvântului lui Dumnezeu în fața lui a avut valoare de basm. Profețiile despre Mesia rostite de Dumnezeu, Singurul care veghează asupra cuvântului Său să fie dus la îndeplinire, citite în auzul lui Irod au fost folosite doar pentru a localiza Pruncul și a-L distruge. În nebunia lui a luat din Cuvânt doar ce i-a convenit pentru satisfacerea dorințelor hidoase din inima lui (și azi e la fel). 

Irod, un abur pe nume Irod, iarba Irod, suflarea Irod s-a împodobit cu viclenie și un un iz duhovnicesc pentru planul lui demonic. Dincolo de aparențele de spiritualitate era criminalul fără scrupule care urmărea să-și consolideze planul. 

Nihil novi sub sole - Duhul lui Irod este azi printre noi și lucrează cu putere și tupeu fiindcă mai are puțină vreme. Dorește uciderea Domnului Hristos în inimile unde Mântuitorul s-a născut. Urmărește să învăluie adevărul despre  Domnul Isus  și despre Cuvintele Sale în ocară și prigoană, dispreț și suferință nu doar în societate ci dacă este lăsat chiar în casa Domnului. 

În fața duhului lui Irod tot mai mulți fac plecăciuni iar apoi ne învață să ne întoarcem din drumul nostru pe la Irod fiindcă și el este un închinător. Cad în fața duhului lui Irod crezând că pot să fie și ai Domnului Isus dar și cu Irod.

O crasă amăgire fiindcă cine este al Domnului Isus acceptă și Cuvântul Lui. Altfel e o credință drăcească. Cine consideră că  Îl primește pe Hristos și al Lui Cuvânt nu, are o credință demonică.  Dar când realizezi cine este Domnul Isus și cazi înaintea Lui trebuie să accepți și Cuvântul Domnului. Iar când trăiești Cuvântul, Irod vede și dorește să te elimine fiindcă Cuvântul aduce credința și implicit VIAȚA. De aceea Irod nu Îl acceptă pe Domnul Isus și Cuvântul Lui. Irod vrea doar un isus declarativ dar fără putera Duhului si adevărul Cuvântului.

Lupta cea mai mare este împotriva eliminării Cuvântului. De aceea Domnul Isus a spus:

• „Pentru că de oricine se va ruşina de Mine şi de cuvintele Mele, în acest neam preacurvar şi păcătos, Se va ruşina şi Fiul omului când va veni în slava Tatălui Său împreună cu sfinţii îngeri.” - Marcu 8:38

Sărbătorile sunt sărbători când în centrul lor este Hristos Domnul și Cuvântul Lui. Sărbătorile care au în centru un hristos de pe buze și bucurii în firea pământească, slava omenească sunt o mare înșelare!

Cerul plin de îngeri era în adevărata sărbătoare, magii se pregăteau de adevărata sărbătoare iar Irod dorea să sărbătorească în firea pământească pentru ... mizeriile de jos ... în crimă și curvie. 

Sărbători sărbătorind pe Hristos Domnul trăind Cuvântul Lui!

Analiză și ocară ... printre sărbători

sursa imagine

Stau pe margine și analizez... de o bună bucată de vreme. Constat afundarea în păcat. Gardul dintre Biserică și grupurile cu o formă de evlavie, în multe locuri, a devenit o mare ruină. 

Pericolul cel mai mare pentru Biserică nu este lumea. Amenințarea, care era de neimaginat acum câteva decenii, pentru Biserică, vine din partea celor care se cred și se auto-intitulează parte din Biserică. 

„Caii troieni” sunt prezenți în mijlocul Bisericii, chiar dacă nu fac parte din ea. Învățătura lor deschide poarta duhului lumii. Doctrina lor învăluită în „minuni și semne”, în „vocea Duhului” sau titluri dărâmă în inima celor care nu veghează adevărul Bibliei punând în loc o învățătură drăcească cu parfum duhovnicesc. 

Auzeam zilele trecute pe unul care cu o viclenie satanică punea alături de tăierea împrejur, practică demontată de Dumnezeu în Noul Testament -  „Tăierea împrejur nu este nimic și netăierea împrejur nu este nimic, ci păzirea poruncilor lui Dumnezeu.” -  1 Corinteni 7:19, practici și învățături poruncite de Dumnezeu în Biblie, dar practici care nu sunt suportate de cei lumești. 

Vorbitorul amintit mai sus deschidea din interior ușa duhului lumii prin respingerea unei părți din Cuvântul lui Dumnezeu Cuvânt pe care-l asocia cu o practică pe care Dumnezeu a anulat-o. 

Pericolul este inimaginabil pentru Biserica Domnului. Oricine vestește o altă evanghelie și oricine crede o altă evanghelie, diferită cât de puțin de Evanghelia Domnului Isus, devine anatema. 

Chemarea lui Dumnezeu azi este să ieșim afară și să suferim ocara Domnului Isus Hristos - Evrei 13:13. 

Oricine se opune celor „nespus de aleși” - 2 Corinteni 11: 5 - primește un potop de ocară. Dar la fel ca și Moise - Evrei 11: 26 - noi toți trebuie să avem ochii ațintiți spre răsplătire și să înțelegem că există o mare slavă pe care Dumnezeu o oferă celor care iubesc ocara Domnului Hristos! 

Este beznă! Dragostea pentru beznă crește. Firea pământească și duhul lumii își arată fața fără rușine. Dumnezeu este pe tron! Totul este spre binele celor care-L iubesc pe Domnul. Putem vedea acum deslușit fața și scopul infiltraților care vor să distrugă tot zidul. 

Este momentul acceptării ocării Domnului Isus Hristos ca fiind slava la care Dumnezeu ne chemă!

Ioan Caraian - Când Dumnezeu vorbește!

 

Toată muzica bisericii apostate HILLSONG care se numește în mod fals penticostală trebuie eradicată din România!

Muzica demonică HILLSONG generează o generație care acceptă ca fiind normale homosexualitatea, imoralitatea, curvia, potopul de mizerii. Biserica Domnului Isus Hristos este chemată să se delimiteze și să combată în mod categoric toată muzica HILLSONG și orice altă muzică de teapa ei! 

Ce legătură este între HRISTOS și Belial, între lumină și întuneric, între muzica duhovnicească și cea demonică? 

 

România, mereu binecuvântată!

 

sursa imagine

Azi de ziua națională a țării doresc din toată inima și mă rog ca țara noastră să fie binecuvântată de Dumnezeu cu: 

1. Slujitori ai lui Dumnezeu și oameni laici care să se lupte ca să păstreze țara lângă Împăratul Slavei. România o va duce bine numai când va fi lângă Dumnezeu. Fie ca identitatea noastră națională să fie modelată de Cuvântul lui Dumnezeu. Muzica, portul, legile, zâmbetele, plânsul, bucuria, tristețea, numele, bucatele, relațiile ... toate să fie în acord cu voia lui Dumnezeu exprimată în Sfânta Scriptură. 

2.  Slujitori ai altarului și oameni laici care să deosebească binele de rău și să învețe poporul să umble în neprihănire. Răul azi a învățat cele mai desăvârșite căi de deghizare. Azi lupii și-au perfecționat costumele, și-au modelat glasurile și vorbesc de minuni și de neprihănire de parcă ar fi oameni ai adevărului. Nu uitați că și Iuda a stat la masă cu Domnul Hristos. Țara are azi nevoie de oameni care să vadă  scopul ascuns al  sărutului lui Iuda fiindcă azi urmașii lui Iuda sunt mai mulți ca oricând. Țara are nevoie de oameni care să vadă dincolo de vorbe și gesturi, de îmbrățișări și politețuri de doi bani. 

3. Slujitori ai altarului și oameni laici care să-l atingă pe Domnul Hristos cu faptele lor. Mântuitorul, Cel care are toată puterea în cer și pretutindeni, ne așteaptă să mergem la El. El este în casa văduvei și acolo unde este sărmanul care nu are nici masă, nu ce pune pe ea. Încă așteaptă la patul de suferință pe român să-i aducă o vorbă de binecuvântare. Hristos e în străinul care pribegește departe de casa lui. România are nevoie de astfel de oameni.  Oameni! Oameni care să fie gură, mâini, ochi, picioare și balsam pentru cea care nu mai are nici măcar doi bănuți, pentru omul care a fost lăsat lat la pământ de jefuitorii de azi și pe care nu-l ridică cel care are sutană sau costum și care merge la biserică. 

4. Oameni care să nu creadă  nici o minciună. Minciuna e azi la rang de cinste fiindcă Diavolul are azi mulți fii. Există azi  un mecanism al minciunii prin care sunt înnegriți sfinții lui Dumnezeu și oamenii care vor binele acestei țări. România are nevoie de oameni care să nu fie creduli, naivi. Campania de vaxxinare a fost o  mare campanie de minciună în masă, la nivel global, poate cea mai mare campanie de mințire a populației de până acum. Nu știu câți au crezut această minciună dar mă rog lui Dumnezeu să ne ajute să fim românii care să nu mai credem nici o minciună oricât de sfânt ar fi ea îmbrăcată chiar de gurile unora care au și Numele lui Dumnezeu pe buze. 

5. Oameni gata să plătească prețul. România are nevoie de oameni gata să renunțe nu doar la libertatea lor ci chiar și la viața lor pentru a apăra valorile lăsate de Dumnezeu. Azi oamenii Diavolului încearcă să schimbe totul: scopul Bisericii în societate,  muzica, genetica mâncării, căsătoria, sexul, poziția femeii în slujire... până la banala culoare a unghiei. Fie ca oamenii lui Dumnezeu să înțeleagă că au datoria, fiindcă Dumnezeu este de partea lor și le cere asta, ca să se lupte pentru credința dată sfinților odată pentru totdeauna. Credința nu este doar calea prin care ajungem la mântuire ci este și setul de învățături din TOATĂ SCRIPTURA care exprimă voia lui Dumnezeu pentru om, învățături pe care omul mântuit trebuie să le respecte. 

Dumnezeu să binecuvinteze România! 

Dumnezeu să binecuvinteze România cu astfel de oameni!

Unde sunt PROROCII DOMNULUI ISUS HRISTOS?

• 
  sursa imagine
• 
  
• Grozave lucruri, urâcioase lucruri se fac în țară. Prorocii prorocesc neadevăruri, preoții stăpânesc cu ajutorul lor, și poporului Meu îi plac aceste lucruri. Dar ce veti face la urma?"                                                                                                       Ieremia 5:30-31

Prorocii lui Dumnezeu, la fel ca slujitorii Celui Preaînalt, trăiesc sfințenia și vorbesc adevărul! Dar oricine poate să fie corupt de păcat, oricine dacă nu veghează. Pe vremea lui Ieremia preoții trăiau în păcate grele. Starea lor de lăcomie, curvie, idolatrie i-a separat de Dumnezeu. Acești oameni, preoții, aveau nevoie de o altă categorie care să le spele imaginea iar ei să-și mențină pozițiile. Prorocii mincinoși, care în orice epocă au fost majoritatea, au fost cei care făceau serviciul de mințire a poporului astfel încât preoții să-ți mențină pozițiile și să poată stăpânii ca să jupoaie poporul. 

„Prorocii sunt vânt, și nu Dumnezeu vorbește în ei.” 

                                                                        Ieremia 5:13 

Pentru sănătatea spirituală și bunăstarea economică a poporului lui Dumnezeu, care este strict legată de sănătatea lui sufletească, Dumnezeu a rânduit preoți și proroci. Preoții aveau datoria să învețe poporul calea lui Dumnezeu, aveau obligația să țină poporul aproape de Cel care este SFÂNT, SFÂNT, SFÂNT  învățând poporul și având grijă ca să corecteze orice abatere de la legea Domnului! Când preoții nu-și făceau treaba prorocii lui Dumnezeu erau mandatați să-i corecteze pe preoți dar și poporul. Dumnezeu a gândit acest „mecanism” pentru ca să păstreze poporul Lui departe de păcat și aproape de El. 

Problema pe vremea lui Ieremia, în multe cazuri și azi poate fi la fel, a fost că preotul nu mai învăța poporul să trăiască pocăința, sfințenia cerută de Dumnezeu. Acesta l-a cumpărat pe prorocul Domnului s-au și-a pus în jur proroci mincinoși astfel încât aceștia să rostească prorocii prin care să-l mențină în funcție cu toate că nu mai slujea lui Dumnezeu, ci păcatului. 

Slujba de proroc al lui Dumnezeu nu e ușoară. Dar nici o slujbă a lui Dumnezeu nu e ușoară dacă omul vrea să-L slujească din toată inima și fără compromis. Cel care spune adevărul ajunge să fie vânat și stigmatizat. Dar nu contează. Pe slujitorii lui Dumnezeu nu trebuie să-i intereseze de oamenii Diavolului care-i vânează ci numai de Dumnezeu și ca adevărul Lui aducător de pace și binecuvântare să fie proclamat și apărat. 

Mă rog azi ca Dumnezeu să mai ridice proroci care să dea pe față păcatul.  De ce să ne înconjurăm cu proroci mincinoși și să ajungem în IAD? Să ne păzească Dumnezeu! Să ridice Dumnezeu oameni ai Lui care să tune împotriva păcatului, care să dea pe față toate spurcăciunile din popor numai ca să fim SFINȚI și să ajungem în veșnicie alături de Dumnezeu!

Când prorocii prorocesc minciuni ca să spele imaginea preoților, prin care preoții stăpânesc, iar poporului îi place această stare (recitiți versetele de sus) numai o mare nenorocire mai poate aduce trezire, dacă ne mai trezim și atunci. Căci ajungem experți să mințim și să dăm răspunsuri care ne țin departe de Dumnezeu: 

• „Nu voiți să vă temeți de Mine, zice Domnul, nu voiți să tremurați înaintea Mea?" Eu am pus mării ca hotar nisipul, hotar veșnic pe care nu trebuie să-l treacă. Si chiar dacă valurile ei se înfurie, totuși sunt neputincioase; urlă, dar nu-l trec. Poporul acesta însă are o inimă dârză și răzvrătită; se răscoală și pleacă... Cum se umple o colivie de păsări, așa se umplu casele lor prin vicleșug; așa ajung ei puternici și bogați. Se îngrașă, lucesc de grăsime; întrec orice măsura în rău, nu apară pricina, pricina orfanului, ca sa le meargă bine, nu fac dreptate celor lipsiți.”                       Ieremia 5:22-25, 29-30. 

Dumnezeu să ridice proroci care să păstreze sănătatea slujitorilor și a poporului lui Dumnezeu! Și nu doar proroci ci și predicatori care să învețe poporul să trăiască în neprihănire, nu să deschidă ușa spre răzvrătire!

Ordine și dezordine

sursa imagine

Anarhia nu este bună. Ca o societate să funcționeze are nevoie de legi. Este fundamental ca legile să aibă la bază Cuvântul lui Dumnezeu deoarece existăm datorită Lui și calitatea existenței noastre este influențată de ajutorul Lui, de prezența Lui în viața noastră. Orice societate, parte din societate sau persoană are nevoie ca Dumnezeu Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt să ofere binecuvântarea Sa pentru buna dezvoltare. Pentru a beneficia de ajutorul lui Dumnezeu trebuie să funcționăm după Voia Lui în mod cert. 

Primul pas este ca legile să fie de obârșie biblică. Iar al doilea, la fel de important, să fie aplicate cu imparțialitate. Anarhie este și când legile sunt aplicate discreționar. Când legile sunt aplicate în funcție de interese lumești - fața omului, de buzunar, de funcțiile pe care le are ori le-a avut, de  șantaj (că publică nu știu ce)  etc. etc. atunci e anarhie. 

O societate vie și puternică, are la bază setul de legi în acord cu voia lui Dumnezeu, legi care sunt aplicate la fel pentru toți.  

Cel sfânt, sfânt, sfânt și atotputernic, Dumnezeu, vrea ordine. De aceea ne-a lăsat scris următoarele cuvinte: 

• „Două feluri de greutăţi şi două feluri de măsuri sunt o scârbă înaintea Domnului.”
• Proverbele 20:10

Ești o instituție de învățământ. Există un parcurs educațional bine stabilit ca studentul să finalizeze studiile și să obțină o diplomă. Când la 90% le ceri să parcurgă procesul și la 10% le dai diploma fără ca să-l parcurgă  e grav, este o scârbă înaintea lui Dumnezeu. 

Că tot se poartă, când unul obține titlul de doctor pe munca lui și fără să fure iar altul pe munca altuia și cu plagiat e o problemă, o scârbă. 

Ești unul care ai în mână un set de legi în care este prevăzut cum să acționezi. Într-un caz acționezi cum scrie iar in altul după cum ți se spune. Este o scârbă înaintea lui Dumnezeu. 

• „Să nu faci nedreptate la judecată: să nu cauţi la faţa săracului şi să nu părtineşti pe nimeni din cei mari, ci să judeci pe aproapele tău după dreptate.” 
• • Leviticul 19:15
  • 
    
  • Anarhie este când  ne coordonăm după legi care nu au la bază Cuvântul lui Dumnezeu, lumea cunoaște azi cea mai acută stare de anarhie fiindcă nu ascultă de Legiuitorul Atotputernic. A-mi cere să mă supun unor legi contrare voii lui Dumnezeu,  de dragul de a asculta de autorități, este o stare de impunere cu forța a anarhiei, și suntem chemați de Dumnezeu să nu facem așa ceva niciodată, TREBUIE SĂ ASCULTĂM DE DUMNEZEU, nu de oamenii care ne cer să facem ceva contrat voii lui Dumnezeu și a cugetului nostru.  
  
  
• Anarhia a intrat și prin casele de rugăciune. Acum un singur exemplu, banal și deranjant. Niște „cerceluși mici” la urechi. Sub argumentul îngăduinței creștine unii au băgat în Casa lui Dumnezeu niște cerceluși deși Legea e clară. Fără podoabe! Aici e vorba de Legea lui Dumnezeu. Noi îi îngăduim să nu se supere doamnele și domnișoarele care spun că au făcut legământ cu Dumnezeu. Așa am acceptat anarhia și am deschis ușa spre anarhie. Dacă ai permis unii mici, mici cu ce argument îi vei oprii pe unii mai mari puțin? Dau pe unii la fel de mici dar puși în nări, limbă sau buric? Și deh, dacă e unul mic pus la buric trebuie să-l lăsăm să se vadă. Cine nu e de acord să nu se uite. Că deja e anarhie. 

Să nu permitem anarhia de nici un fel! Dumnezeu e sfânt și noi avem nevoie de el!

• 
  

Doresc să-Ți fiu Isuse

 

                                                                    Sursa

Doresc să-Ți fiu Isuse
ostaș adevărat
cu toată armătura
cerească îmbrăcat.

Mijlocul cu-Adevărul
doresc să-l am încins
de nici o rătăcire
să nu mai pot fi-nvins.

Cu platoșa Dreptății
s-am pieptul apărat
să nu-mi pătrundă-n suflet
nimica necurat.

Cu rîvna Vestei Bune
picioarele să-ncalț,
s-alerg în slujba sfîntă
un steag mai sfînt să-nalț.

Iar peste toate scutul
credinței să-l încing,
săgețile-arzătoare
a răului să sting.

Sub coiful Mîntuirii
să-mi fie capul meu,
ca mintea sănătoasă
s-o pot avea mereu.

Ca sabia cea tare
a Duhului Preasfînt
în gura mea să fie
al Domnului Cuvînt.

- Așa fiind, Isuse
ne-nvins de-orice vrăjmaș,
Ți-aș fi cu vrednicie
adevărat ostaș.

Sursa

Nu predicați povești ... pentru apostolii mincinoși de azi ... de Traian Dorz

                                                                                    sursa

Nu predicați povești voi cei trimiși să luminați ci Adevărul și Iubirea de care spuneți c-ascultați. N-ascundeți sub cuvinte scumpe gîndiri viclene spre-a-nșela pe cei cu inima curată ce gîndul nu vi-l știu afla. Nu vă făliți cu naintașii cînd nu călcați după părinți și nu plecați pe calea sfîntă cînd nu puteți fără arginți. Nu vă măriți nelegiuirea vorbind de sfinții naintași cînd orice faptă-a lor și vorbe vă osîndesc ai voștri pași. Ci dacă n-aveți nici voință nici dragoste să vă-nfrînați lăsați la alții slujba sfîntă și mergeți către ce-adorați.

sursa