Necredință cu fundiță și familia Bodnariu

www.glogster.com

„De aceea vă spun că, orice lucru veţi cere, când vă rugaţi, să credeţi că l-aţi şi primit, şi-l veţi avea.” - Marcu 11:24

„Vă mai spun iarăşi că, dacă doi dintre voi se învoiesc pe pământ să ceară un lucru oarecare, le va fi dat de Tatăl Meu, care este în ceruri.” - Matei 18:19

„Tot ce veţi cere cu credinţă, prin rugăciune, veţi primi.” - Matei 21:22

„Adevărat, adevărat vă spun că cine crede în Mine va face şi el lucrările pe care le fac Eu; ba încă va face altele şi mai mari decât acestea, pentru că Eu mă duc la Tatăl”- Ioan 14:22

• „Apoi le-a zis: „Duceţi-vă în toată lumea şi  propovăduiţi Evanghelia la orice făptură. Cine  va crede şi se va boteza va fi mântuit, dar cine nu va crede va fi osândit. Iată semnele care vor însoţi pe cei ce vor crede: în  Numele Meu vor scoate draci, vor vorbi în  limbi noi, vor lua în mână şerpi , dacă vor bea ceva de moarte, nu-i va vătăma, îşi  vor pune mâinile peste bolnavi, şi bolnavii se vor însănătoşi.”  Domnul Isus, după ce a vorbit cu ei, S-a înălţat la cer şi a şezut la dreapta lui Dumnezeu. Iar ei au plecat şi au propovăduit pretutindeni. Domnul lucra împreună cu ei şi întărea Cuvântul prin semnele care-l însoţeau. Amin.” - Marcu 16:15-20

   Pasajele de mai sus ne cheamă să avem o credință fermă, o încredere de neclintit în Dumnezeu și în lucrurile sfinte pe care le cerem și Dumnezeu este Cel care ia aminte și răspunde unei asemenea credințe, în meritele Domnului Isus Hristos. 

   Vreau să subliniez că lucrurile pe care le cerem de la Dumnezeu trebuie să fie pentru gloria Lui, sfinte, pentru zidirea  nostră, pentru propășirea lucrării Lui și dacă sunt cerute de oameni sfinți, cu credință în Numele Domnului Isus și cu stăruință Dumnezeu este Cel care răspunde. 

   Spre exemplu, ne rugăm pentru familia Bodnariu, sunt convins că voia lui Dumnezeu este, ESTE, ca familia să fie împreună, copiii să fie dați părinților. Atunci când mă rog nu mă îndoiesc în inima și mintea mea deloc, știu că Dumnezeu intervine. El poate ca să o facă în secunda doi, sau cum dorește El, dar eu aștept ferm ca să intervină. Eu îmi fac partea, fac tot ce ține de mine, în mod special rugăciune cu credință de neclintit, stăruitoare, și Dumnezeu este Cel care sigur o să intervină. Deja a și intervenit. Zecile de mii de români care au ieșit în stradă în toată lumea sunt rezultatul postului și al rugăciunii, delegația parlamentară, parlamentari români de la Uniunea Europeană ... sunt răspunsuri la rugăciune clare!

   Dar vine și necredința. Știți cum vine: după ce ne rugăm cu credință, la finalul rugăciunii, am fost învățați să spunem cu resemnare ... facă-se voia Ta, Doamne ... cu un duh de îndoială, nefiind siguri dacă Dumnezeu va răspunde, anulăm credința, și punem o pecete a necredinței ... facă-se voia Ta, Doamne.... dar noi nu mai trebuia să spunem asta ci doar să așteptăm să răspundă Dumnezeu căci am cerut un lucru după voia Lui! Este anormal să ne mai rugăm astfel căci dăm dovadă de îndoială.

   Necredința de la final anulează toată rugăciunea noastră. Este adevărat că Domnul Isus s-a rugat și a spus în Ghetsimani: „Tată, dacă nu se poate să se îndepărteze de Mine paharul acesta fără să-l beau, facă-se voia Ta!” - Matei 26:42. 

  Noi luăm din context afirmația Domnului Isus și ca să ne acoperim necredința, când nu știm sigur dacă Dumnezeu va lucra, rostim ... facă-se voia Ta!

   Dar este grav ceea ce facem când la finalul fiecărei rugăciuni cu necredință, fără să fim deplin încrezători de lucrurile cerute, că Dumnezeu va răspunde, rostim cu inima moale aceste cuvine. 

   Domnul Isus când s-a rugat să se facă voia Tatălui știa care este această voie, Tatăl voia ca Fiul să bea paharul. Și atunci Fiul a acceptat voia Tatălui. Rugăciunea Domnului Isus nu a fost o pecete a necredinței ci Domnul când a spus aceste cuvinte chiar știa care este voia Tatălui și a acceptat-o.

   Noi când ne rugăm cu credință pentru cauze sfinte, ca și cazul Bodnariu, sau multe altele, suntem în voia Tatălui, a Domnului Isus și a Duhului Sfânt. Când procedăm și ne rugăm astfel noi facem voia Tatălui. Dar dacă vine necredința și după ce noi cerem lucruri după voia lui Dumnezeu, spunem, facă-se voia Ta, Doamne, cu inima nesigură de lucrurile cerute și cu necredință că Dumnezeu va lucra, noi greșim teribil. Când știm voia lui Dumnezeu, în multe aspecte pe care le cerem, să nu mai introducem cu inima plină de îndoială necredința sub o formă spirituală și să spunem facă-se voia Ta, Doamne... căci anulăm tot ce am cerut după voia lui Dumnezeu cu credință. 

   Încă un exemplu. Ne rugăm pentru botezul cu Duhul Sfânt. Este clar că voia lui Dumnezeu este să fim botezați. Nu mai are rost să introducem nici o altă afirmație decât să cerem pe fondul sfințirii, al postului cu credință deplină și Domnul Isus este Cel care botează. 

   Da, dacă sunt lucruri unde avem îndoieli, nu știm clar că este voia lui Dumnezeu, mai întâi să vedem dacă ne lumineză Dumnezeu prin Biblie, dacă nu să cerem părerea fraților maturi și să cerem lumină de la Dumnezeu să vedem care este voia Lui. Apoi, dacă am văzut care este voia lui Dumnezeu, să cerem cu credință deplină și cu siguranță, și 100% vom primi tot ce este după voia Lui, dar trebuie să ne facem partea, rugăciune, rugăciune stăruitoare pe fondul sfințirii, post, fără să ne îndoim deloc în inima noastră în meritele Domnului Isus Hristos. 

  Familia Bodnariu, și celelalte familii, vor vedea biruința Domnului dar noi trebuie să ne rugăm, să postim, să protestăm, să ne mobilizăm și să nu ne îndoim deloc în inima noastră! 
   Să fim încrezători că acesta este lupta Domnului, noi suntem doar niște mici unelte, El o să intervină!

   

          Dumnezeu face minuni mari! 

        

Cristi Țepeș - Eroul nostru - poze din august 2005!!!

   P. S. Pozele le am de cel puțin 10 ani. Nu sunt făcute de mine. Cred că le am de la un fost coleg de la ITP. Azi, acum pe seară, căutând prin „cutia cu amintiri” am găsit și aceste poze. M-am gândit că este potrivit să ne reamintim încă odată de fratele Cristi Țepeș care a plecat de aici în toiul unei lupte, lupta pentru cauza Bodnariu! 

   Pozele sunt din Israel ... și putem să intonăm și noi cântarea... 

1. Cand vom intra pe-a-tale porti de aur,
Ierusalime, loc iubit si sfant,
/: Tot cerul va fi plin de osanale,
Spre slava Celui pururi drag si sfant. :/

2. Uimiti de-atata sfanta maretie,
Scapati de lutul ce ne-a framantat,
/: In veci de veci, canta-vom numai Tie
Si sangelui ce ne-a rascumparat. :/

3. Cu ochii-n lacrimi de bucurie sfanta,
Scaldati in raza soarelui dorit,
/: Nesaturati de Fata Ta cea blanda,
Iti vom canta, pe veci, caci ne-ai iubit. :/

4. Pe strazi de aur ca sticla stravezie,
Cu toti cei dragi si scumpi ce i-am iubit,
/: Canta-vom vesnic slava, numai Tie,
De dragostea cu care ne-ai iubit. :/

5. Ierusalime, vei auzi cantarea,
Ce ingerii n-o stiu si n-au cantat,
/: Atunci, in ziua cand va fi serbarea
Poporului pe veci rascumparat. :/

6. Cand intristarea, din inimi, va fi stearsa,
Si fericirea vesnica va fi,
/: Dorita noastra, scumpa noastra casa,
Ierusalime, cand te vom zari? :/ 

(sursa)

Biserică TREZEȘTE-TE!!!

„Cazul familiei Bodnariu este mai mult decât un demers umanitar, este un act de trezire spirituală a Bisericii pentru zilele din urmă!” - Pastor Cristian Ionescu

Moștenirea părinților sfinți NU se vinde!!!

www.tribuna.ro

1 Împărați 21:1-16

     Există două tipuri de moșteniri pe care ni le dau părinții. Există o moștenire fizică și una spirituală. Evreii nu aveau voie să vândă pământurile de veci - „Pământurile să nu se vândă de veci; căci ţara este a Mea, iar voi sunteţi la Mine ca nişte străini şi venetici.” - Lev. 25:23. 

  Era interzisă vânzarea definitivă a moștenirii fizice a poporului evreu. Mai mult, moștenirea terenurilor trebuia ca să rămână în cadrul aceleiași seminții. 

   Nabot, când Ahab i-a cerut via, nu a dorit nici să facă troc nici să i-o vândă pe bani. Era moștenirea lui. Moștenirea nu era de vânzare nici măcar împăratului. 

  Dacă Nabot nu și-a vândut moștenirea de jos, o moștenire materială, cu atât mai mult moștenirea spirituală primită de la părinții sfinți NU se vinde. 

a. Moștenirea spirituală primită de la părinții biologici sfinți nu se vinde: 

I. „Ascultă, fiule, învăţătura tatălui tău şi nu lepăda îndrumările mamei tale!  Căci ele sunt o cunună plăcută pe capul tău şi un lanţ de aur la gâtul tău.” - Prov. 1:8-9. 

II. „Îmi aduc aminte de credinţa ta neprefăcută, care s-a sălăşluit întâi în bunica ta Lois şi în mama ta Eunice şi sunt încredinţat că şi în tine.” - 2 Tim. 1:5. 

  Moștenirea sfântă primită de la părinții noștri biologici este o cunună plăcută pe cap și un lanț de aur la gât. Acestea sunt bijuteriile noastre. Îmi amintesc de mami, abia aștept să o revăd, una din lecțiile primite de  la ea a fost SĂ NU MINȚI CĂCI MINCINOSUL UITĂ CE A SPUS ȘI APOI MAI SPUNE ALTE ȘI ALTE MINCIUNI, adevărul nu-l uiți, dar minciuna da. 

     Bagajul spiritual primit de la părinții biologici sfinți nu se vinde căci ei oferă cel mai prețios cadou pentru copiii lor, ca ei nimeni nu-i iubește pe copii. 

b. Moștenirea spirituală primită de la părinții spirituali nu se vinde: 

I.  „Căci chiar dacă aţi avea zece mii de învăţători în Hristos, totuşi n-aveţi mai mulţi părinţi, pentru că eu v-am născut în Hristos Isus, prin Evanghelie.”- 1 Cor. 4:15

II. Îmi amintesc de fratele Vasile Mureșan din Jibou. A trecut prin multe, extraordinar de multe. Poate greșesc, dar pot să spun că acest părinte spiritual a fost un apostol. Darurile spirituale pe care ni le dădea de la înălțimea omului care s-a pocăit în anii 40 ai secolului trecut nouă tinerilor erau extraordinare. 

   Există părinți spirituali în multe Biserici. Moștenirea primită de la ei nu se dă pe ciorba de linte a noilor staruri de azi care nu s-au botezat bine că dau lecții de „pocăință” celor care au trecut prin ciurul regimurilor și al anilor și care au rămas lângă Dumnezeu, lipiți de El. 

c. Moștenirea spirituală primită de  la părinții sfinți de pe paginile Bibliei nu se vinde: 

I. „De aceea, moştenitori sunt cei ce se fac prin credinţă, pentru ca să fie prin har, şi pentru ca făgăduinţa să fie chezăşuită pentru toată sămânţa lui Avraam: nu numai pentru sămânţa aceea care este sub Lege, ci şi pentru sămânţa aceea care are credinţa lui Avraam, tatăl nostru al tuturor.” - Romani 4:16. 

II. Putem considera că toți oamenii sfinți ai lui Dumnezeu de pe paginile Sfintei Scripturi pot să fie părinți spirituali pentru noi. De la ei învățăm lecții de viață, cum să trăim cu Dumnezeu. Nu doar Avraam este părintele nostru, sau tatăl credincioșilor. Și Enoh, Abel, Moise, Ilie, Zaharia, Ștefan ... Ei sunt cei prin care Dumnezeu ne transmite tezaurul de care avem nevoie mai ceva ca de oxigen și care nu trebuie vândut pe nimic. 

d. Moștenirea spirituală primită de la Tatăl nostru din ceruri nu se vinde: 

I. „Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică.” - Ioan 3:16. 

II. „orice ni se dă bun şi orice dar desăvârşit sunt de sus, coborându-se de la Tatăl luminilor, în care nu este nici schimbare, nici umbră de mutare.” - Iacov 1:17. 

   Valorile lui Dumnezeu sunt valori! Cine-L are pe Dumnezeu are totul. Cine l-a vândut pe Dumnezeu și valorile lui pe ceva a câștigat scrum și durere. 

Trăim într-o epocă, perioadă, în care trebuie să ne sădim în inima și în mintea nostră că:

1.  Moștenirea primită de la Părintele nostru și de la părinții sfinți nu se vinde pe nimic (v.1-3).

   Noi avem valori eterne! Noi, Biserica lui Hristos, avem adevăratele valori. Avem mântuirea prin Domnul Isus, Avem prezența lui Dumnezeu, avem adevăratele norme de conduită în lume, avem binecuvântarea lui Dumnezeu, avem plinătatea Duhului, Îl avem pe Dumnezeu de partea noastră. Dar vine lumea, Diavolul și duhurile de amăgire ca să dăm ceea ce avem noi, valorile noastre, tezaurul nostru, pe nimic. 

   a. Câți nu vând timpul binecuvântat al intimității cu Dumnezeu, al citirii Bibliei, al părtășiei de la Casa lui Dumnezeu pe lucruri de nimic. Să ne cercetăm cu teamă! Sunt mulți care în loc să fie prezenți la Casa Domnului ca să-L laude, ca să se roage, ca să-I caute fața, stau în fața televizoarelor. Nu numai că se văduvesc de binecuvântările inexplicabile de multe ori prin cuvinte pe care Dumnezeu le dă în Casa Lui dar fiind în fața televizorului primesc din oferta lumii, schimbă lucrurile de preț pe care le au în suflet pe gunoaiele lumii acesteia. Simplitatea și mulțumirea o dau pe opulență și cârtire. Văd moda lumii, văd goliciunea lumii, văd lucrurile lumii și vor și ei tot mai mult din ce este în  lume și în loc să ne sfințim devenim ca Esau!

  b. Saul a dat relația cu Dumnezeu, ascultarea de El, binecuvântarea de a-L avea pe Dumnezeu de partea lui pe niște animale, pe niște vite - 1 Samuel 15. 

   c. Anania și Safira au vândut mântuirea pe care au primit-o pe mândrie și minciună - Fapte 5. 

   d. Magii au primit de la Dumnezeu în vis călăuzire și deși, dacă erau prinși, era în pericol viața lor căci Irod era un criminal ei au ales să nu vândă moștenirea primită de la Dumnezeu, pe Domnul Isus, pe o relație cu Irod, cu împăratul de jos - Matei 2. 

   e. Să fim atenți ca nu cumva să vindem ceea ce am primit numai prin mila lui Dumnezeu, care nu putea, și nu poate, ca să fie cumpărat cu nimic, mântuirea și valorile lui Dumnezeu, pe gunoaiele acestei lumi:

   „De câte ori ați dovedit îngâmfare prin modul de a vă îmbrăca, sau prin înfățișarea voastră în general! De câte ori ați petrecut mai multă vreme gândindu-vă cum să vă îmbrăcați și să vă împodobiți trupul pentru a merge la adunare, decât să vă pregătiți sufletul pentru întâlnirea cu Dumnezeu! Ați fost mult mai preocupați de modul în care veți apărea înaintea omului muritor decât de felul în care sufletul vostru se va înfățișa înaintea Aceluia care certetează inimile! În realitate v-ați propus să fiți apreciați de oameni, să fiți lăudați de ei, mai degrabă decât a vă pregăti să lăudați și să adorați voi înșivă pe Dumnezeu. Ați ajuns până acolo încât, prin înfățișarea voastră, să DISTRUGEȚI (sublinierea mea) privirile celor veniți ca să asculte Evanghelia. Pretenția voastră de a fi indiferenți față de privirea și gura lumii nu este decât o minciună. Fiți drepți și recunoașteți: dacă toți ceilalți oameni ar fi orbi, v-ați mai trudi atâta  cu toaleta voastră?” (C. G.  Finney, Discursuri despre trezirile ...,Ed. Stephanus, București, 1995,  p. 56-57.)

2. Prețul suprem îl plătim dar nu ne vindem moștenirea (v. 4-16)

   Eu sunt convins că Nabot știa cine este Ahab și mai ales Izabela. Știa cine sunt acești oameni fără Dumnezeu. Când el a ales să nu-și vândă moștenirea a fost conștient că viața lui este în joc și cu toate acestea Nabot nu a dat înapoi. Moștenirea nu este de vânzare chiar dacă Ahab și Izabela sunt cei care doresc să o cumpere, sau cu atât mai mult cu cât Ahab și Izabela doresc să o cumpere. 

   a. „Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, dar care nu pot ucide sufletul; ci temeţi-vă mai degrabă de Cel ce poate să piardă şi sufletul, şi trupul în gheenă.” - Matei 10:28.  Cum să ne temem de oameni? Dacă ne temem de oameni automat noi ne pierdem mântuirea. Noi ne temem de Dumnezeu! Oamenii ne pot ucide dar sufletului nu-i pot face nimic. Dacă ne temem de ei, ei ne pot ucide trupul dar sufletul noi ni-l omorâm singuri. Dar dacă ne temem de Dumnezeu trupul ne poate fi ucis de oameni dar veșnicia ne este asigurată. 

   b. Ștefan a ales să nu-și vândă moștenirea cu nici un preț, a plătit prețul suprem pentru moștenirea sfântă primită în dar - Fapte 6. 

  c. David când a văzut că Goliat s-a ridicat împotriva moștenirii lui Dumnezeu, a poporului Său, s-a dus să se lupte cu el, a fost gata să plătească prețul total pe care nimeni altcineva nu l-a plătit - 1 Samuel 17. 

  d. Cei trei tineri au preferat cuptorul încins de șapte ori decât să renunțe la valorile lor, la Dumnezeu, și erau niște plecăciuni „nevinovate” doar atât, ar spune unii! Au ales să plătească prețul suprem decât să se închine și doar de formă idolilor - Daniel 3. 

  e. Compromisul nu este o soluție niciodată. Plătim cu viața dacă trebuie căci noi vom fi totdeauna cu Domnul, la El și la valorile Lui nu renunțăm. 

   Doamne, prin Duhul Sfânt, te rog să ne întărești să nu vindem nici măcar o unghie din ceea ce este sfânt!

   „Doamne Isuse, vin la Tine pentru pregătire spirituală. Pune-ţi mâna peste mine. Unge-mă cu undelemnul profetului nou-testamentar. Păzeşte-mă să nu devin un cărturar religios şi să-mi pierd astfel chemarea profetică. Păzeşte-mă de blestemul ce stă întunecat peste faţa clerului modern - blestemul compromisului, al imitaţiei, al profesionalismului. Păzeşte-mă de rătăcirea de-a aprecia o biserică după mărimea ei, după popularitatea ei sau după mărimea donaţiilor ei anuale. ... Vindecă-mi sufletul de ambiţii carnale şi izbăveşte-mă de setea după publicitate. Păzeşte-mă de robia lucrurilor". (James L. Snyder, Viaţa lui A. W. Tozer, Editura Perla suferinţei, Suceava, 2013, p. 55.)

   Să nu ne vindem moștenirea! Să nu ne vindem sufletele!

Bâtlanul, peştii şi racul – Lev Tolstoi

sursa

  Pe malul unui iaz trăia un bâtlan. Când a îmbătrânit și n-a mai avut putere să prindă pești, s-a gândit să-și agonisească hrana printr- un vicleșug. El le-a spus peștilor:

– Voi nici nu știți ce năpastă vă paște. Am auzit că oamenii vor să sece iazul și să vă prindă pe toți. Eu știu un iaz frumos de cealaltă parte a dealului. V-aș ajuta, dar sunt bătrân și zborul mi-e greu.

Peștii l-au rugat pe bâtlan să le vină într-ajutor.

– O să mă străduiesc cât voi putea să vă duc dincolo, le spuse atunci bâtlanul, dar nu pe toți odată, ci unul câte unul.

Bucuroși, peștii îl rugau pe bâtlan, care mai de care:

– Du-mă pe mine, ba pe mine!

Și s-a pus bâtlanul pe treabă: îi lua, îi ducea pe câmp și-i mânca.

Așa a mâncat mulți pești.

În iazul acela trăia un rac bătrân. Când bâtlanul a început să care peștii, racul și-a cam dat seama cum stau lucrurile și i-a spus:

– Hai, bâtlane, acum du-mă și pe mine în casa cea nouă.

Bâtlanul îl luă și plecă cu el, iar când ajunse pe câmp, vru să-l lepede acolo. Dar racul strânse tare cu cleștii gâtul bâtlanului și-l sugrumă, iar el se întoarse în iaz și le spuse și peștilor întreaga poveste.

Bâtlanul, peştii şi racul – Lev Tolstoi

Sursa: 

http://solascriptura.ro/devotional/batlanul-pestii-si-racul.html

În ţara mea - Ion Pribeagu

În ţara mea sunt văi şi munţi şi flori,
Şi diamante,
Şi sunt sticleţi atât de mulţi în capete savante !...
Poeţii ritmului sărac slăvesc albastrul zării,
Şi creşte-atât de mult spanac pe lanurile ţării.

În ţara mea sunt tei şi plopi,
Şi zarea-i diafană,
Şi-n ţara mea jandarmi şi popi iau lefuri de pomană;
Şi-n ţara mea sunt flori de myrt,
Principiu sau idee,
Sunt vorbe de păstrat în spirt, expuse prin muzee.

Din larg de crânguri vin zefiri şi tuturor dau veste
Că-n ţara mea sunt trandafiri şi fete
Că-n poveste,
Idile nasc şi se desfac subt luminiş de lună,
În ţara mea onoarea-i fleac şi dragostea
Minciună.

Şi-n ţara mea sunt mulţi părinţi ce plâng morminte
Multe ...
Şi pribegesc scrâşniri din dinţi ...
Dar cine să le-asculte,
Când e minciuna pe amvon şi nedreptatea-i lege,
Când guvernanţii-s de carton
Şi nepăsarea Rege ?

Din volumul « Vârfuri de spadă », 1915

Sursa:

http://www.cerculpoetilor.net/poet.php?idp=94

ALELUIA!!! Portugalia: Președintele statului se opune prin veto adopției de copii în „familiile” de homosexuali și ridicării restricțiilor asupra avortului

pracadobocage.wordpress.com

Președintele Portugaliei, Anibal Cavaco Silva, aflat la ultimele sale zile de mandat, s-a opus prin veto legii care oferea libertate totală la adopția de copiicuplurilor de același sex, ca și ridicării restricțiilorrămase la accesul femeilor la avort. Silva și-a motivat decizia prin aceea că noile legi sunt schimbări radicale, care necesită consultare publică largă. El a adăugat de asemenea, conform cu comunicatele de presă ale președinției, că Parlamentul nu a reușit să demonstreze în ce fel noua lege a adopției respectă interesul superior al copilului, care, conform legislației internaționale, trebuie să aibă mereu prioritate.

Președintele a decis să blocheze și legea care abroga consilierea obligatorie pentru femeile care solicită un avort. Aceasta, sună comunicatul de presă citat, reduce dreptul la informare al femeii.

Veto-ul poate fi anulat de o majoritate de 2/3 a Parlamentului, dar nu este clar dacă proponenții legislației, coaliția de guvernare formată din partidul Socialist și cel Comunist, pot aduna atâtea voturi.

Evident, e destul de dificil să demonstrezi că a da un copil spre creștere și educare într-un mediu din care lipsesc fie mama, fie tatăl, îi respectă interesele. Sau, mai grav, că a fabrica un copil, cu ajutorul unei mame surogat sau al unui donator de spermă pentru a satisface pretenția nejustificată și ilegitimă a așa-ziselor „familii” întemeiate de cuplurile unisex la a avea copii, ar fi consistentă cu normele de protecție a drepturilor copilului. Reamintim că acest lucru se petrece deja în mai multe țări „civilizate” precum Belgia, Olanda, Marea Britanie sau Suedia și este urmarea directă a obținerii mult-clamatei „egalității în drepturi” a cuplurilor de homosexuali cu cele de heterosexuali.

Cât despre avort, în Portugalia este deja legal până la a 10-a săptămână de sarcină, dar evident, clinicile de avort și grupurile care se revendică de la nobilul ideal al „luptei pentru drepturile femeilor” nu sunt mulțumite: primele, că scapă printre degete ocazia de a mai face niște bani murdari de sânge; celelalte, de faptul că femeia pe care pretind că o servesc este informată și are posibilitatea de a apela la o formă de ajutor atunci când situația o permite.

Oricum, în ce privește legislația adopției, situația din Portugalia este un motiv serios să calificăm ca minciuni lamentațiile asociației autohtone a „minorităților sexuale”, Accept, care califică inițiativa legislativă a cetățenilor de revizuire a Constituției României în vederea protejării familiei ca inoportună și inutilă, pe motiv că ei nu au solicitat niciodată nici căsătorie, nici adopție de copii, și că actuala formulare din Constituție unde la art. 48 este menționat cuvântul „soți” ca părți în căsătorie nu se poate referi, decât prin ignorarea a secole de practică judiciară, la altceva decât „bărbat și femeie”. Aceeași strategie „așezați-vă liniștiți la locurili voastre tovarăși”, acum uzată de atâta folosire, au folosit-o grupurile de lobby homosexualist în toate țările occidentale care le-au acceptat mistificările, și de fiecare dată, absolut de fiecare dată, începând cu legiferarea primei forme de „parteneriat civil” în Danemarca anului 1989, promisiunile și asigurările au fost, cu nerușinare, încălcate pentru a solicita din ce în ce mai mult.

Sursa:

http://www.culturavietii.ro/2016/01/27/portugalia-presedintele-statului-se-opune-prin-veto-adoptiei-de-copii-in-familiile-de-homosexuali-si-ridicarii-restrictiilor-asupra-avortului/

Informare - Brădeanu Mircea Levi

   

www.ognisingologiorno.com

  Disputa ivită între mine și un slujitor din comunitatea de București este știută. Azi, 29.01.2016, am văzut că Informarea nefondată, neadevărată, cu privire la mine pe care a scris-o în data de 22.12.2015, este pe pagina dumnealui deși am crezut că dorește ca lucrurile să fie rezolvate unde trebuie. Sunt nevoit ca să scriu această informare pentru adevăr și pentru o corectă informare a tuturor celor care au inima pentru adevăr. 

   Săptămâna trecută, joi în data de 21.01.2016, am scos articolele în care am prezentat de ce am procedat cum am procedat și constatările mele cu privire la acest caz. Poziția mea NU s-a schimbat. Dacă am scos articolele le-am scos din motive clare, cei care au avut nelămuriri cu privire la moralitatea mea au avut timp să se lămurească iar cazul a ajuns în atenția cui trebuia. Suspiciunile mele sunt foarte întemeiate și aștept cu nerăbdare ca Dumnezeu să intervină și să facă lumină totală în acest caz foarte grav, extrem de grav. 

  Vă mulțumesc tuturor celor care v-ați rugat, ați postit, ca Dumnezeu să scoată totul la lumină și adevărul să triumfe. Dumnezeu să vă binecuvinteze pe toți! Vă rog ca să vă rugați în continuare, Dumnezeu să intervină căci lucrarea este a Lui!

  Sunt o persoană care se teme de Dumnezeu. Dacă cel care a păcătuit împotriva mea se pocăiește și își cere iertare eu pot să iert în ce mi-a greșit mie -  Şi chiar dacă păcătuieşte împotriva ta de şapte ori pe zi şi de şapte ori pe zi se întoarce la tine şi zice: ‘Îmi pare rău!’ să-l ierţi.” (Luca 17:4), dar în ceea ce privește slujirea și păcatele îndreptate împotriva lui Dumnezeu este dincolo de competența mea. La rândul meu, unde am păcătuit, greșit, împotriva cuiva mă pocăiesc și doresc să-mi cer iertare căci vreau să rămân pe calea lui Dumnezeu și să am parte cu El o veșnicie, specific unde am păcătuit.  

     Am scris aceste rânduri ca nu cumva să se interpreteze că ce am scris și am scos a fost neadevărat, din moment ce eu am scos articolele dar Informarea cu privire la mine de pe pagina slujitorului din Comunitatea de București nu a fost ștearsă. Poziția mea este pentru adevăr, pentru aflarea adevărului și voi face tot ce ține de mine ca să nu mă lepăd de adevăr și să nu accept minciuna. Hristos este Adevărul, eu vreau să umblu în Hristos! 

    

       

Ne RUGĂM şi PROTESTĂM! (Nu suntem ipocriţi)

www.parrocchiedellavalmeduna.it

  Această falsă dihotomie este desfințată de una din cele mai cunoscute întâmplări din Biblie:

,,Amalec a venit să bată pe Israel la Refidim. Atunci, Moise a zis lui Iosua: „Alege nişte bărbaţi şi ieşi de luptă împotriva lui Amalec. Iar eu voi sta mâine pe vârful dealului cu toiagul lui Dumnezeu în mână.” Iosua a făcut ce-i spusese Moise şi a ieşit să lupte împotriva lui Amalec. Iar Moise, Aaron şi Hur s-au suit pe vârful dealului.

Când îşi ridica Moise mâna, era mai tare Israel şi când îşi lăsa mâna în jos, era mai tare Amalec. – Exod. 17:8-11).

  Lucrarea (lupta) lui Dumnezeu este o acțiune de echipă! Fiecare participant are partea lui de responsabilitate. Iosua trebuia să lupte în vale, Moise, Aaron și Hur trebuiau să se roage pe vârful dealului.

  Să zicem că Iosua ar fi observat dependența biruinței din vale de poziția mâinilor lui Moise și ar fi zis: ,,Băieți, oprim lupta! Nu depinde de noi. Hai să ne așezăm la umbră sau, și mai bine, haideți să ne alăturăm și noi în rugăciune celor de pe vârful dealului ….“

  Oricine vede falsitatea unei asemenea ,,interpretări“. Lupta și rugăciunea nu se exclud reciproc, ci se complectează!

La treabă, deci! La treabă!

  Cu înțelepciunea și spiritualitatea care-l caracterizează, Cristian Ionescu a proclamat zilele de 19-21 Ianuarie drept zile de post și rugăciune. Le facem deci pe amândouă! Protestele trebuie și ele să continue!

Pastor Daniel Branzai

Sursa:

http://www.baptist-tm.ro/ne-rugam-sau-si-protestam/

Mâncaţi STRICĂCIUNI şi apoi verificaţi data expirării?

     

old.mytex.ro

Când cumpăraţi ceva nu verificaţi termenul de valabilitate ca să vedeţi dacă produsul este în regulă? Eu cred că majoritatea aveţi grijă de ce ingeraţi ca nu cumva să mâncaţi stricăciuni. Dumnezeu când ne-a creat ne-a înzestrat cu simţuri ca să vedem, mirosim şi să simţim dacă ceva este stricat şi să ne păzim. 

       Trupul acesta îl păzim de expirăciuni! Dar sufletul? Verificăm noi ceea ce mâncăm din punct de vedere spiritual? Constat cu durere că tot mai puţini verifică. Ghicitoarea din Filipi azi ar fi vedetă mare căci mulţi am zice că s-a întors la Dumnezeu doar pentru că a spus:

•  "Pe când ne duceam la locul de rugăciune, ne-a ieşit înainte o roabă, care avea un duh de ghicire. Prin ghicire, ea aducea mult câştig stăpânilor ei. Roaba aceasta s-a luat după Pavel şi după noi şi striga: „Oamenii aceştia sunt robii Dumnezeului Celui Preaînalt şi ei vă vestesc calea mântuirii.”  (s.m.) - Fapte 16:16-17. 

  Azi, această ghicitoare doar că a spus cuvintele de mai sus, cu duhul ei de ghicire demonic ar hrăni pe mulţi! Foarte mulţi ar spune: "S-a pocăit vedeta care ghicea"! "Dumnezeu a lucrat!", "Uite ce cuvinte spune!"  Ar fi plimbată prin zeci de case de rugăciune! Sute şi mii de euro ar curge! Imagine, lupta pentru imagine căci Mamona este în multe inimi şi mii de duhuri. 

  Dumnezeu apreciază pe cei care verifică mâncarea spirituală pe care o mănâncă! Dumnezeu ne cere să testăm pe cei care ne hrănesc din punct de vedere spiritual! În vremurile din urmă lupii răpitori care iau glas de oaie şi predică ca să gâdile urechile pentru câştig mârşav s-au înmulţit. Testaţi pe cei care dau hrană! Vedeţi din ce duh predică! Nu vă jucaţi cu sufletele voastre căci hrana spirituală stricată, venită din duhurile Diavolului, duce în iad!

"«Ştiu faptele tale, osteneala ta şi răbdarea ta şi că nu poţi suferi pe cei răi, că ai pus la încercare pe cei ce zic că sunt apostoli şi nu sunt şi i-ai găsit mincinoşi."  - Apocalipsa 2:2

   Să cerem Duhul lui Dumnezeu, să cerem darul deosebirii duhurilor, să ridice Dumnezeu proroci tari care prorocesc din Duhul şi care descoperă tainele ...