Click pe imagine

miercuri, 30 noiembrie 2016

Dragostea de patrie! Dumnezeu sa te binecuvânteze, ROMÂNIA!


Wikipedia 

Dragostea de patrie, e dragostea de pragul casei în care te-ai născut, de vatra focului si de cuptorul la care te-ai încălzit în iernile aspre cu zăpada scânteietoare spulberată de vânturi sau scârtâindă sub pasul zburdalnicei copilării.
E dragostea de curtea, grădina si umbra pomului sub care te-ai jucat si nisipul uscat de razele aurii ale soarelui în zilele calde ale verii.
E dragostea, de chipul, glasul si grija părintilor care te-au crescut; de povestile bunicilor, de prietenii si colegii tăi, de dascălul care ti-a dat cheile întelepciunii ca să poti descifra mai târziu tainele vietii.
E dragostea de obiceiurile, traditia si sărbătorile familiei tale, ale satului, orasului si ale Poporului tău; de întinderea câmpului cu iarbă si flori, cu onduiri si spice bogate, cu adieri de miresme si clipociri de ape argintii ce serpuiesc fărâmitând miile de pietre până departe unde se întâlnesc în linie cu cerul.
E dragostea de fosnetul pădurii în care ai cules fragi si mure, de orizontul la care răsare si apune soarele dătător de viată.
E dragostea de caisul si căpsunile din grădina părintilor tai, de ciresile pârguite si aroma pepenilor galbeni, de strugurii rubinii din toamnele cu tesături de păianjen care plutesc în adierea zefirului în după amiezile calde ale începutului de brumar.
E dragostea de frumusetile si crestele muntilor, de văile si luncile râului în care te-ai scăldat în luna lui cuptor, de câmpia mănoasă, de drumurile si potecile pe care ai umblat urcând la o cabană. …De orasele si satele tării; de melodia doinelor si pământul care-ti dă pâinea ca să traiesti.
E dragostea si respectul fată de truda si lupta strămosilor tăi care s-au jertfit să-ti creeze tie a viată mai bună.
E dragostea si admiratia fată de poporul tău care cu sacrificiul fiintei sale si-a apărat de-a lungul veacurilor si mileniilor hotorele acestui pământ minunat.
E dragostea de Mausoleul de la Mărăsesti, de osemintele detinutilor politici aruncati în gropi comune la Jilava si Aiud, la Gherla si Sighet, în Deltă, la Galati, la Râmnic, la Ciuc, la Canal sau strangulati la Tâncăbesti, arsi în crematoriu, împuscati pe câmpuri, în închisori sau morti în prigoană.
E amintirea plină de piosenie, dar si mândria că te tragi din acesti eroi care ti-au lăsat această glie pentru veghere si încrederea că vei transmite pentru vesnicie urmasilor tăi tezaurul sufletesc pe care îl are Neamul tău românesc.
E dragostea de limba mamei care te-a născut, de munca si bucuria oamenilor, de tot ce vezi si auzi în jurul tău, de cinstea, corectitudinea si caracterul compatriotilor tăi.
E dragostea fată de legile tării, fată’n fată cu realitatea datoriei împlinite, de rodul pământului…
E zâmbetul tău, bucuria ta, faptele tale, dăruirea, umanismul si lupta poporului tău descrisă în legende.
E dragostea de pace, de linistea si prosperitatea patriei tale tot mai bogată prin hărnicia ta.
E spiritul revolutionor care te face să faci lucrurile mai bune, să le doresti mai frumoase, să te bucuri de ele, de o viată liberă… prin binecuvântarea lui Dumnezeu.
E sufletul, e cel mai gingas sentiment pe care-l poate trăi cetăteanul unei tări care vrea să trăiască în dragostea nemuritoare a Mântuitorului Isus Hristos.
Dragostea de patrie este viata, fericirea pe care o simti trăind în credinta crestină, muncind si făcând bine semenilor tăi. E sănătatea ta, orizonturile acestui pământ, cerul curat cu miros de fân si parfum de flori, seninul noptilor cu stele, sclipirile stropilor de rouă de pe iarba înverzită în diminetile de primăvară când razele soarelui vin să le răpească în sus cçtre văzduh. E bunătatea din inima ta, dăruirea vietii tale celui ce suferă chinul de neputintă, când este răpus de o boală.
Dragostea de patrie înseamnă să te sacrifici, să dai TOTUL pentru tară, înfăptuindu-i idealurile, trăind în adevăr si dreptate.
Cine simte acest sentiment acum în vremuri de luptă pentru viitorul tării, nu poate sta nepăsător. El se înfrăteste de la mic la mare, de la tânăr la bătrân, pornind pe drumul dragostei de patrie, constient că fără învierea ei, prin munca si unirea noastră, nu putem iesi din haosul pe care comunismul a reusit să ni-l impună timp de jumătate de secol, otrăvindu-ne sufletul până la degenerarea si descompunerea lui.
Simion GIURGECA, „Dincolo de zid”, Ed. Elisavaros 1997, Bucuresti.

Sursa:

„Revoluţia sexuală şi familia. Distrugerea libertăţii în numele libertăţii”. Conferinţele d-nei Gabriele Kuby în România

Sursa

Acţiunea Catolică din România a organizat în zilele de 7 – 8 – 9 noiembrie 2016, la Cluj-Napoca, Oradea şi Iaşi – o serie de conferinţe & dezbateri cu tema „Revoluţia sexuală şi familia. Distrugerea libertăţii în numele libertăţii” care au fost susţinute de doamna Gabriele Kuby – renumit sociolog, autor şi expert în studiul teoriei gender la nivel internaţional.

7 noiembrie 2016 – Cluj-Napoca

Aula „Cardinal Iuliu Hossu” din Piaţa Cipariu, Cluj-Napoca a găzduit, marţi, 7 noiembrie, în prezenţa unui public deosebit de numeros, conferinţa d-nei Gabriele Kuby, credincioasă catolică şi mamă a trei copii, originară din Bavaria-Germania, autoare a lucrării de renume mondial „Revoluţia sexuală şi familia. Distrugerea libertăţii în numele libertăţii”.
A fost primul popas al cunoscutului sociolog, autor şi expert în studiul teoriei gender la nivel internaţional, în cadrul unui itinerariu cu conferinţe ce au avut loc la Cluj, Oradea şi Iaşi, totul la iniţiativa şi în organizarea Acţiunii Catolice din România.
În organizarea evenimentului pe plan local s-au mai implicat: Asociaţia Tineretului Român Unit – ASTRU Cluj, Asociaţia Generală a Românilor Uniţi – AGRU Cluj, Departamentul pentru tineret din cadrul Episcopiei de Cluj-Gherla; Life Nation, Centrul „Iubire și adevăr”, Asociația Cercetașii Munților; Liceul Greco-Catolic „Inochetie Micu”; Facultatea de Teologie Greco-Catolică Cluj şi Clinica Provita Cluj.
După un cuvânt de salut adresat de d-ra Codruţa Fernea, din partea organizatorilor şi o rugăciune de binecuvântare a întâlnirii condusă de pr. Cristian Langa, d-na Kuby alături de care s-a aflat pr. Titus Sas ca şi traducător, a relevat, cu realism dar în lumina credinţei creştine, o realitate întunecată ce se ascunde sub vălul strălucitor, captivant, dar seducător, al civilizaţiei moderne. Este vorba despre o manipulare, la nivelul conştiinţei, care se exercită cu scop distructiv, la nivel mondial şi ai cărei exponenţi sunt cei care deţin puterea politică şi administrativă – comunitatea europeană, Naţiunile Unite, guvernele unor state, marile corporaţii – iată motivul pentru care perspectiva prezentată e înfricoşătoare, d-na Kuby a descris o luptă ideologică şi nu numai, cu puternicii momentului din întreaga lume!
Mai întâi, conferenţiara a arătat frumuseţea şi lumina valorilor tradiţionale – despre care a menţionat că în România se află încă înrădăcinate în inimile oamenilor – valori care subliniază ce înseamnă să fii bărbat sau femeie: „cultura, tradiţia, vestimentaţia, riturile, sunt cele care ne ajută să înțelegem identitatea noastră de bărbat sau femeie, nu există ceva între. Programul vieții este să crești, să te maturizezi, în masculinitate și în feminitate, să-ți întemeiezi familie, să devii mamă sau tată și să te îngrijești de binele copiilor și al societății”.
Dar, „trăim timpuri în care individul a uzurpat locul creatorului. Omul folosește natura pentru propriul profit, iar astăzi, cei puternici folosesc ființa umană pentru propriul profit. Omul modern, datorită ideologiei gender, își dorește să poată alege să fie bărbat sau să fie femeie. Dorește să fie liber de orice limitare morală, să nu aibă stresul procreerii, să trăiască, împreună cu partenerul, partenera, fără constrângere, să fie liber să-și aleagă partenerii de orice sex. Astăzi libertate este înțeleasă ca fiind lipsa acceptării oricăror limitări biologice sau morale”.
Dar acest comportament, această «libertate» care în prezent domină «lumea civilizată», „nu duce altundeva decât la o sclavie sexuală, la distrugerea familiei, la haos social, degenerarea societății, la criză demografică și într-un sistem totalitar”.
Iar numele acestei ideologii unice în istorie, este gender! „E un atac direct împotriva persoanei familiei și societății. Și, – așa cum spune un subtitlu din cartea doamnei Kuby –, distruge libertatea în numele libertății”.
Cum s-a ajuns aici? În opinia d-nei Gabriele, totul a pornit de la mişcările studenţeşti din anii 1960 – 1970, care au avut loc mai întâi în California – Statele Unite ale Americii şi apoi s-au propagat în Europa – a fost „o explozie a revoluţiei sexuale” care a schimbat total societatea, până atunci întemeiată pe valori creştine, morale, în care „divorțurile erau rare, mama și tata aveau roluri bine definite în familie, iar căsătoria și familia erau ancorate în societate prin intermediul religiei, educației, sancțiunilor sociale și legilor. (…) A-i proteja pe copii de sexualitate însemna să le aperi inocența, să le aperi copilăria, adică a creea pentru ei un spațiu în care nu există ideea de sexualitate”.
Dar, după 1960, rebeliunea studenţilor, alimentată şi de ideologia comunistă, dar şi de feminismul radical, ”a declarat război împotriva căsătoriei împotriva maternității împotriva paternității, împotriva copiilor nenăscuți”.
A urmat un alt atac împotriva fundamentelor creștine ale societății, prin ideea de „eliberare sexuală: relații sexuale cu bărbați, cu femei, cu ambele sexe, relații sexuale cu copii sau copiii puşi să întreţină relații sexuale – toate acestea au fost propagate prin mass-media și practicate. Dar, studenții au înțeles că nu pot să răstoarne această societate burgheză dintr-o dată și atunci au început să pătrundă în instituțiile statului”.
Iar rezultatul este societatea actuală, în care „din păcate, ceea ce v-am spus că doreau studenții la începutul anilor 60, se află pe agenda de astăzi a comunității europene și a națiunilor unite!”.

Articolul integral aici:

Simion Man si Mihail Horev

Sursa
Smerenia este caracteristica oamenilor lui Dumnezeu. Cu cât sunt mai mari cu atât sunt mai smeriţi. Dar în vremurile noastre este tot mai greu sa fii mare şi smerit. Prin urmare s-ar putea ca ceea ce credem noi că este mare să nu fie nimic.
Hollywood-ul a influenţat şi stilul de viaţă al “slujitorilor” lui Dumnezeu şi uneori este greu să faci diferenţa între o vedetă de cinema sau sport şi un slujitor al lui Dumnezeu. Stilul de viaţă, hainele, bunurile pe care le posedă, pretenţiile sau influenţa şi aprecierea celor din jur sunt similare.
S-ar părea că suntem sortiţi acestui paradox: slujirea lui Dumnezeu şi popularitatea, aprecierea din partea oamenilor. Am ajuns să pară normal ca un mare slujitor al lui Dumnezeu să fie apreciat şi să se bucure de mari avantaje şi privilegii de orice fel. Posibilităţile tehnice actuale au şi permis ca acest fenomen să poată avea loc. Pentru că deja este un fenomen.

Ne gândim la popularitatea Papei sau a altor lideri religioşi, a marilor evanghelişti, predicatori, profeţi sau vindecători, la marii cântăreţi creştini. Şi totuşi ceva nu se potriveşte. Celebritatea şi smerenia nu se pot împăca nicidecum.

Dar atunci mai poţi fi azi un mare om al lui Dumnezeu? Mai poţi face lucrările Lui şi să fii totuşi smerit? Mai poţi azi, când bisericile sunt pline de camere de luat vederi, să fii smerit şi necunoscut de oameni dar cunoscut de Dumnezeu? Parcă am fost blestemaţi să fim celebri şi populari.
Nu rezistăm tentaţiei şi fiecare se vrea vedetă pe You Tube. Ne-am văzut visul cu ochii. Nu a venit televiziunea la noi că nu avea de ce dar ne-am dus noi la ea. Justificându-ne că o facem pentru “gloria Domnului” am început să ne afişăm ca mari predicatori, profeţi, vindecători sau cântăreţi. “Dă frate link-ul tuturor, să se bucure şi să-l slăvească pe Domnul. Nu-i pentru mine, eu nu sunt nimic, şi nici câştig nu am, dimpotrivă, duc bani de acasă”.

M-am aflat în noaptea de An Nou în casa cuiva care avea obiceiul să se uite la un canal de televiziune zis creştin. Am ajuns să mă tulbur văzând cât de slabi sunt creştinii în a copia lumea şi vedetele ei. Şi totuşi, nu ne lăsăm. Numai că perseverenţa aceasta am putea să o folosim mai bine în altă parte.
Au avut loc în zilele care au trecut două evenimente cu implicaţii planetare şi de mare rezonanţă pentru ceruri. Doi dintre cei mai mari oameni ai acestei planete şi-au încheiat socotelile lor pe acest pământ şi au fost chemaţi acasă, la dreapta lui Dumnezeu. Istoria nu îi va consemna decât, poate, într-o notiţă de subsol undeva, necitită de nimeni. Nici măcar ceea ce numim Biserică, ca organizaţie, nu îi va nota în jurnalele ei şi nu le va acorda importanţă. Cu toate acestea cei doi despre care vorbesc, şi alţii pe care nu îi cunosc, au fost generalii, mareşalii lui Dumnezeu, elita Lui pe acest pământ, vedetele Lui dacă vreţi, dând o conotaţie sfântă acestui cuvânt, pentru că ştiu că Dumnezeu s-a lăudat şi se va lăuda cu ei.

Probabil că nu aţi auzit de ei. Nu au apărut la ştiri şi nici pe paginile publicaţiilor importante, greu i-ai putut vedea chiar şi în mass-media creştină, eclipsaţi fiind de “vedete”. Nu au avut avioane particulare ba poate nici măcar un automobil la scară şi nu au fost păziţi de trupe de protecţie şi pază şi nici nu au scos 15 milioane de discuri nici nu au câştigat premii Dove sau Grammy. Nu au alergat oamenii buluc după ei pentru că nu au făcut spectacol din credinţa lor şi nu au fost circari, făcându-i pe oameni să cadă pe spate sau să râdă, deşi multe suflete au fost binecuvântate prin ei. Numele lor este SIMION MAN şi MIHAIL IVANOVICI HOREV.
Au trăit foarte aproape unul de altul, deşi nu cred că pe acest pământ s-au cunoscut. Unul în România, la Răzoare lângă Târgul Lăpuş şi celălalt tot în România dar în partea de ţară ruptă cu forţa din trupul ei de fiara comunistă şi numită Moldova.

Primul ar fi împlinit anul acesta 100 de ani, cel de-al doilea avea 81 de ani.

Ambii au umblat cu Dumnezeu aproape întreagă viaţa lor. Simion Man a făcut legământ cu Dumnezeu la 11 ani iar Mihail Ivanovici Horev, din câte ştiu, a umblat cu Dumnezeu toată viaţa lui.

Au trecut la cele veşnice aproape în acelaşi timp. Duminică 13 mai 2012 a avut loc slujba de înmormântare a lui Mihail Ivanovici şi marţi 15 mai a lui Simion Man. Se vor cunoaşte în ceruri.

Viaţa lor a fost o împlinire a Scripturii. Au împlinit ce scrie în ea şi li s-a împlinit ce este scris în ea. Pentru hotărârea lor de a-L urma pe Isus Hristos au plătit un preţ greu. Persecuţie, bătăi, închisoare, au fost lepădaţi de familie şi societate, marginalizaţi. Nu au fost preocupaţi în a fi cunoscuţi de oameni şi nici în a fi apreciaţi. Singura lor dorinţă a fost de a-I fi credincioşi lui Isus Hristos.
Pe Simion Man l-am cunoscut personal. A fost cel mai sfânt om pe care l-am cunoscut în viaţa mea. Am fost impresionat de cât de mult a suferit pentru Hristos dar şi cât de dârz a stat înfruntând toate greutăţile. Chiar dacă nu a făcut şcoală Dumnezeu l-a binecuvântat cu o inteligenţă ieşită din comun. Soţia mea spunea că oamenii numiţi de lume mari nu ajung nici măcar până la genunchii lui Simion Man. A sta lângă Simion Man era o binecuvântare, timpul se dilata, uitai de tot şi erai atras ca un magnet de frumuseţea acestui om, de Dumnezeu care era în el. Regret enorm că nu l-am vizitat în ultimul timp deşi, de vreo trei luni, mi-am tot propus să fac lucrul acesta. Vestea morţii lui m-a întristat profund.

Pe Mihail Ivanovici nu l-am cunoscut dar mi s-a povestit despre el de către fraţii din Moldova pe care am ajuns să-i cunosc, şi intenţionam să-l văd şi să-i iau un interviu. L-am rugat, prin aceşti fraţi scumpi din Moldova, să accepte să facem o înregistrare în care să-mi povestească experienţa lui cu Dumnezeu, marile persecuţii şi încercări prin care a trecut. Dar a refuzat şi a spus că se mai gândeşte. Nu mă cunoştea şi pentru că ştia că nu toţi care îşi spun creştini şi sunt cu adevărat, nu dorea să se asocieze cu oricine. Şi nu dorea popularitate cu orice preţ. A trecut prin prea multe şi a înţeles că nu de popularitate are el nevoie.

Ca să vă faceţi o imagine despre el vă dau câteva date pe care le-am preluat din Jurnalul de Chişinău.

Mihail Ivanovici Horev a avut un destin tragic. A trăit blocada Leningradului, a avut patru sentinţe judecătoreşti şi peste doisprezece ani de temniţă, a slujit lui Dumnezeu în clandestinitate, a avut numeroase percheziţii la domiciliu şi a răspândit clandestin Biblii pe tot teritoriul fostei Uniuni Sovietice. Iată o scurtă istorie:
Pe 19 mai 1966 a fost primit în audienţă, la cererea lui, la Comitetul Central al Partidului Comunist de la Moscova pentru a prezenta dovezi despre soarta creştinilor persecutaţi din cauza credinţei lor şi pentru a cere drepturi pentru aceşti creştini. A fost arestat cu această ocazie şi a fost trimis în închisoare.

Pe 18 decembrie 1969 este arestat din nou şi trimis după gratii, într-un lagăr cu regim de detenţie foarte sever.

Cu ajutorul lui, în 1979, a fost realizată traducerea integrală a Bibliei în limba română cu grafie chirilică. Primele tiraje au fost realizate abia în anul 1985.

A participat la aducerea în Moldova, din Finlanda, pe căi ilegale, a câteva tone de Biblii.

În 1973, procurorul responsabil de anchetarea celor mai importante cauze penale, sub tutela KGB-ului, i-a propus lui Mihail Ivanovici Horev ca, împreună cu familia, să părăsească benevol teritoriul Uniunii Sovietice. Dacă refuza ar fi fost din nou trimis după gratii. Între o viaţă liniştită în Occident şi închisoare el a ales închisoarea.

În mai 1980 este trimis din nou în închisoare, pentru cinci ani, şi ajunge în oraşul Omsk, în inima Siberiei. Pe 13 octombrie 1982, de după gratii, îi trimite o scrisoare deschisă conducătorului URSS de atunci, Leonid Brejnev, scrisoare prin care îi prezintă opt cerinţe pentru a se rezolva conflictul dintre biserică şi stat.
Din închisoare Mihail Horev scrie o serie de scrisori care ulterior au fost traduse şi publicate în mai multe limbi, scrisori adunate sub titlul “Vă scriu copilaşi”. Aceasta l-a costat foarte scump şi i-au fost interzise orice întrevederi cu familia precum şi regim sever de carceră.

Pe 1 noiembrie 1990, în cadrul şedinţei Sovietului Suprem al Republicii Socialiste Sovietice Moldova, a dăruit tuturor deputaţilor 600 de Biblii în limba română şi rusă. În faţa lor a declarat: “Dumnezeu îmi este martor – am făcut tot posibilul ca să răspândesc Cuvântul Său în Moldova”.

Aflat în pragul închisorii Mihail Horev s-a rugat lui Dumnezeu cu următoarele cuvinte:

“Doamne, Dumnezeul meu! Scopul meu este de a Te proslăvi în această lume, de aceea foloseşte-Te de mine Tu Însuţi şi fă ceea ce consideri mai bine pentru Biserica Ta, pentru Numele Tău cel slăvit. Doamne, dacă întemniţarea mea Îţi va aduce mai multă slavă decât viaţa mea în libertate, atunci pentru ce îmi foloseşte libertatea? Să fie binecuvântată fiecare zi a aflării mele în închisoare! Dacă Tu, Doamne, găseşti cu cale că Te voi proslăvi mai mult aflându-mă pe banca acuzaţilor, atunci la ce îmi folosesc amvonurile înalte? Şi dacă moartea mea în temniţă Te va proslăvi mai mult decât viaţa în libertate, pentru ce am nevoie de viaţă? Toate sunt de la Tine, Doamne, Dumnezeul meu, şi pentru Tine!”

Şi numai atât şi este de ajuns. Sunt copleşit de câte poate face un om dedicat în totalitate lui Dumnezeu şi să rămână smerit. Şi mă simt atât de mic, cum de fapt şi sunt.

Astfel de oameni au fost lângă noi. Cunoscuţi sau nu. Mulţi necunoscuţi dar mari. Giganţi, uriaşi şi totuşi smeriţi. Iată că se poate. Nu este nevoie de Internet şi nici de televiziune creştină. Iată că se poate…

Azi însă acest model este atât de ascuns, de neconceput pentru minţile noastre. Tinerii care vor să slujească încă de la primii paşi sunt îndrumaţi pe o direcţie greşită şi ajung să se creadă ceva, aşa ca cei ce le sunt modele şi care văd celebritatea ca pe o binecuvântare. Desigur că se vorbeşte despre smerenie dar nu se mai ştie cum arată aceasta şi mândria se revarsă din abundenţă.

Mor oamenii lui Dumnezeu şi noi suntem tot mai săraci. Dumnezeu îşi cheamă oştenii acasă. Ştim că Hristos ne este îndeajuns dar cât de frumoasă este lumea aceasta atunci când oamenii Lui trec prin ea şi o prefac într-un loc plin de izvoare şi prin ei se revarsă binecuvântări! De fapt Dumnezeul care ne este îndeajuns este în ei. Nu sunt ei şi El este tot mai greu de găsit.
Vom fi noi vrednici să luăm steagul din mâna lor, să ne lăsăm acoperiţi de mantaua lor şi să-L slujim, în smerenie, dar dedicare pe Cel Preaînalt?

Vom fi noi suficient de atenţi astfel încât blestemul celebrităţii şi a religiei de paie, tot mai promovată azi şi tot mai căutată, să nu ne vătăme sufletul şi să nu ne facă alergarea în zadar?

Să mulţumim lui Dumnezeu că în acest veac stricat şi murdar ne-a mai lăst o urmă pe care să călcăm. Este adevărat că tot mai ştearsă, dar încă există. Încă mai putem privi la sfârşitul felului lor de vieţuire şi le mai putem urma credinţa şi exemplul (Evrei 13:7).

Am aflat despre un tânăr de 22 de ani, harnic, destoinic şi credincios din Moldova, şi nădăjduiesc şi să-l cunosc, că şi-a luat ca motto pentru viaţa lui de slujire următoarele cuvinte: Alege întotdeauna lucrul cel mai greu. Acolo nu vei avea concurenţă. Şi adaug eu, nici nu vei fi celebru pe pământ, dar ce glorie veşnică îi aşteaptă pe toţi cei ce în ascuns şi în smerenie dau totul pentru Isus Hristos!
L-am văzut pe fratele Simion Man într-o înregistrare, predicând într-o adunare. A venit la amvon şi a spus:“Toată cinstea şi onoare I se cuvin Tatălui, Fiului şi Duhului Sfânt.” S-a oprit iar adunarea a spus: “Amin!”. Apoi, în stilul lui caracteristic şi inconfundabil a continuat: “Şi nouă ce ne-a rămas? Să rămânem supuşi, ascultători de Cuvântul Lui, să călcăm pe urmele Lui.” Aceasta a fost filosofia lui de viaţă şi în aceasta a murit. L-a glorificat pe Dumnezeu ascultând în totul de El.

Sursa: 

Când suferă un slujitor? - pastor Cornel Avram


Omul de după botez - pastor Romi Mocanu


Onoarea mărturiei creștine - pastor Relu Moldovan


Fața ascunsă a păcatului - pastor Iosif Berce - Vremea să ne apropiem de Dumnezeu


  Cineva spunea după ce pastorul Iosif Berce a predicat despre  iad ca se cam țineau frații de băncii în timpul predicii. 

  Dacă vrei să asculți nu doar o predică ci un mesaj pentru apropierea ta de Dumnezeu ești invitat în data de 10 decembrie la Biserica "Izvorul Mântuirii"! 

 Păcatul este ambalat frumos!  Dincolo de ambalaj este fața lui. Te îngrozești de adevărată față a fărădelegii.

  Pastorul Iosif Berce va predica despre fața ascunsă a păcatului!

  E vremea cercetării!

Adresa: Biserica "Izvorul Mântuirii",  București, bulevardul Laminorului, nr. 66.

Știrile (Facebook, bloguri etc.) înlocuiesc religia și credința - Hegel


ALAIN DE BOTTON, Știrile,  Humanitas, București,  2015, p. 11

Nu ești învins!

Nu eşti învins!

Nu eşti învins cât timp credinţa
nu ţi-ai schimbat şi nu ţi-ai stins:
– credinţa iarăşi te ridică,
poţi fi căzut, dar nu învins!

Nu eşti înfrânt cât timp nădejdea
şi ţelul ei îţi este sfânt:
– nădejdea iarăşi te-ntăreşte,
poţi fi trântit, dar nu înfrânt!

Nu eşti zdrobit cât ai iubirea
curată şi de neclintit:
– iubirea iarăşi te înalţă,
poţi fi călcat, dar nu zdrobit!

Nu eşti departe până duhul
şi rugăciunea nu ţi-s reci:
– prin ele eşti mereu aproape,
dar fără ele, dus pe veci!

Nu rătăceşti cât timp ţii gândul
şi inima la ce-ai primit:
– când inima ţi-e-n altă parte,
chiar stând cu-ai tăi, eşti rătăcit!

Nu mori când inima-ncetează
– ci când de Cer ai ochii rupţi,
când nu mai arzi şi nu mai sângeri,
când nu mai plângi şi nu mai lupţi!

Biruitori, eroi şi vrednici
sunt numai cei ce neclintit
duc legământul pân' la jertfă
şi lupta până la sfârşit!

Traian Dorz

Doi tați nu pot înlocui MAMA!


luni, 28 noiembrie 2016

Post și rugăciune mâine, 29 noiembrie, ca Dumnezeu să oprească ofensiva HOMOSEXUALILOR asupra României!


Președintele Viorel Iuga - Pilat, CCR și noi!

Wikipedia 
Îl acuzăm cu vehemenţă pe Pilat. V-aţi întrebat şi de ce? Ştiu ce îmi veţi spune: ca să nu piardă poziţia socială, confortabilă şi avantajoasă „spălându-se pe mâini”, s-a separat de Cristos. De teamă să nu intre în dizgraţia Romei, s-a schimbat faţă de Domnul Isus, Fiul lui Dumnezeu.
Adevărat, Pilat a fost vinovat, numai că, intenţionat sau nu, uităm un detaliu. Înainte de a se spăla pe mâini şi de a-L abandona pe Mântuitorul, Pilat a afirmat de trei ori că Domnul Isus Cristos este nevinovat. Deşi nu brava cu credinţa lui, el a încercat să facă ce a putut pentru a demonstra că Domnul Isus Cristos nu trebuie acuzat, abandonat şi crucificat. Din nefericire, în final, datorită presiunii liderilor evrei şi a maselor manipulate, Pilat s-a spălat pe mâini, scriind totuşi că Isus este Regele iudeilor.
Aleşii noştri? Cei mai mulţi, cu zâmbete şi vorbe frumoase, ne-au abandonat. Ştiau că iniţiativa cetăţenească organizată de Coaliţia pentru Familie este normală, logică şi perfect legală. Ştiau că nimeni din afară nu are dreptul şi nu ne poate impune să decidem care sunt valorile noastre şi cum ne definim propria familie. Fără a risca nimic (sau dacă riscă ceva, să ne spună), aleşii noştri şi-au spălat mâinile cu apă… murdară.
        Mâine, CCR va trebui să decidă. Vom avea o a treia amânare? Vor da un verdict sub presiunea europeană? Vor vota pentru adevăr şi normalitate? 
Stimaţi membrii ai Curţii Constituţionale,
Ştim presiunea la care sunteţi supuşi pentru a lua o decizie favorabilă celor care doresc legitimizarea anormalităţii lor în România. Chiar dacă exită pericole, vă rog frumos, nu repetaţi greşeala lui Pilat. O decizie greşită poate păta mult. Dumnezeu ştie curăţia inimii şi o va răsplăti. Cine ucide familia nu poate rămâne nepedepsit de Dumnezeu! În altă ordine de idei, fiţi siguri că nici istoria nu va uita gestul acesta...
Mă rog bunului Dumnezeu să aveţi puterea să decideţi în aşa fel ca să rămâneţi în istorie altfel decât Pilat!

Sursa: Facebook Viorel Iuga

Disperarea lui PLEȘU mă determină să votez clar împotriva USR!

Sursa
"Ai vrea, desigur, să-ţi dai votul pentru alţii decît pentru cei care te-au enervat, mandate la rînd, cu falsa lor politică „de stînga”, cu ipocriziile, furtişagurile şi suficienţa lor golănească. Mereu bine instalaţi pe o claviatură „rentabilă”, undeva între grosolănia oablă şi miştoul bălos. Ai vrea să te orientezi către opoziţie, către „dreapta” eficientă. Dar observi, destul de repede, că nici ei nu mai sunt ce-au fost (admiţînd ca au fost vreodată ce s-ar fi cuvenit...). Acum însă au ajuns să fie de o indescifrabilă împestriţare, neconvingători, plini de bube, de neisprăviţi şi demagogi.
În aceste condiţii, soluţia rezonabilă e să-i alegi pe aceia care beneficiază, măcar, de nimbul noutăţii. Vrei ceva care să nu mai semene cu ceea ce ştii deja. Vrei portete noi, discursuri noi, competenţe noiŞtii foarte bine că o asemenea opţiune nu e scutită de riscuri. „Noutatea” absolută nu garantează calitate absolută. De fapt, nu garantează nimic. Poţi avea surprize deprimante. Poţi descoperi – pentru a cîta oară? – că, în fond, nimeni nu e perfect. În plus, experienţa ne-a învăţat că foarte mulţi oameni onorabili, pricepuţi, echilibraţi sufleteşte, sînt loviţi, odată ce ajung în fotolii înalte, de un soi de sminteală, de o răvăşitoare dezordine interioară. Nu-i mai recunoşti. Amicul Nae de pînă mai ieri, nu mai e Nae, e „şef”, auroră boreală, statuie. Nu ai votat un aliat, un „reprezentant”, ci un tartor, sau, în cel mai bun caz, un străin, un necunoscut.
Şi totuşi, înclin să risc. Prefer să mă înşel, contînd pe şansa cea bună, decît să moţăi amar, convins de „tradiţionalul” ghinion al locului. Pe scurt: aş merge, cum am mai spus-o, pe mîna USR. (Evident, s-au găsit, prompt, comentatori care să mă acuze că, prin declararea opţiunii mele, manipulez lumea, mă institui, adică, în „agent electoral”. Nu fraţilor, votaţi ce poftiţi! Adevăraţii manipulatori sînt, oricum, în altă parte...). Admit că, ideologic, USR nu e scutit de o anumită nebulozitate. Admit că n-am nici cea mai mică idee despre majoritatea membrilor USR. Sigur că ştiu cine sînt Vlad Alexandrescu (şi îl felicit pentru ofensivă), Dan Lungu, Cristian Ghinea, R.M.Goţiu, dar cam atît. Mai ştiu cîte ceva şi despre unele organizaţii „colaterale” (PACT, POL), cu afilieri nu întotdeauna clare (USR sau independenţi?), dar cu unele personaje plauzibile (Sebastian Burduja, de pildă, sau Costel Vişinel Bălan). Nu contest, însă, că a trebuit să mă acomodez mental şi la o sumedenie de stîngăcii tactice şi strategice ale USR, la unele declaraţii neinspirate (mai ales în campanie electorală), la o anumită lipsă de profil expresiv, la o anumită paloare a prezenţei, atît de necesare, totuşi, în lupta politică. Dar, cum spuneam, nimeni nu e perfect...
Vreau, cu orice risc, chipuri nemaiîntîlnite, voci nemaiauzite, moravuri decente. Sau, dacă nici asta nu se poate, vreau măcar să trec de etapa furiei şi a exasperării şi să mă bucur de niţică, burgheză, plictiseală.
O promiţătoare „pepinieră de cadre” ar fi şi grupul independenţilor. Mi-aş da, fără ezitare, votul unuia ca Toader Paleologu, bine calificat politic şi intelectual, debater eficient şi şarmant, „evacuat” de liberali cu o nonşalanţă pe care nu mă pot abţine să o calific drept prostie pură. Dar şi printre „independenţi” sînt figuri oarecum instabile sau... misterioase. Ba cineva plecat din M10, ba altcineva plecat din PP-DD, ba... Elena Udrea. Doamna Udrea stîrneşte spontan întrebarea: „Independentă faţă de ce, sau de cine?” Sau: „De cîte dependenţe depăşite e nevoie, ca să ajungi cu adevărat independent?” Mă rog, mingea e, ca întotdeauna, în terenul electoratului. Eu unul mă ţin cu dinţii de singurul criteriu de care mă mai simt mobilizat: noii aleşi să nu-mi provoace replici de tipul: „Iar ăsta/asta?!”, „M-am săturat de pălăvrăgeala ineptă a ăstora!”, „Nu mai vreau, nu mai pot, nu mai suport să fiu prizonierul aceleaşi găşti!” Vreau, cu orice risc, chipuri nemaiîntîlnite, voci nemaiauzite, moravuri decente. Sau, dacă nici asta nu se poate, vreau măcar să trec de etapa furiei şi a exasperării şi să mă bucur de niţică, burgheză, plictiseală."

Sursa:

P.S. 
Toți "intelectualii" care recomandă USR sunt oameni care luptă împotriva familiei și a valorilor sfinte.  USR este partidul creat de NICUSOR Dan. Nicușor Dan este omule găsit și crescut de ALINA Mungiu Pippidi cea care a spus ca noi am ieșit sa protestăm mânați de PUTIN! USR îl vrea la cârma României lângă președintele care lupta împotriva familiei pe Cioloș!  Dacian Cioloș. Cine susține USR susține pe Cioloș premier. Care este programul politic al lui Cioloș?  
ACESTA! 
    

Lupta împotriva familiei este programul lui Cioloș. Lupta împotriva celor mulți, a celor 3 milioane, este programul partidului UNIUNEA SOROȘ ROMÂNIA (USR), LUPTA pe față pentru minoritatea homosexuală! 
PNL a fost corupt.  Alina Gorghiu este la cârma PNL CU SCOPUL DE-A sabota partidul ca electoratul sa meargă spre USR.  Se va repeta mișcarea de la alegerile din București pentru primarul capitalei.  Acele răzgândiri și în final numirea lui Predoiu au fost planificate ca electoratul PNL sa voteze cu nicusoroș Dan. Acum s-au grupat în jurul lui Cioloș,  inclusiv PNL-UL. Dar Cioloș este clar după tiparul USR. Chiar el a spus că PNL trebuie sa se reformeze, adică sa plece acei care susțin familia,  demersul COALIȚIEI PENTRU FAMILIE!  În acest context PNL-ul clasic nu este reprezentat de Cioloș!  Gorghiu și Săftoiu,  da! Electoratul PNL, mare parte din  el o sa meargă cu USR iar alții,  mai puţini, dezamăgiți de PNL,  vor merge spre ALDE.  PNL o sa fie faultat. Eu ma bucur!  Îmi pare rău de cei care nu vad în USR instrumentul prin care homosexualii lupta să se înrădăcineze mai adânc în România. Îmi pare rău că sunt evanghelici care susțin USR. Asta e grav. în acest context, în care PNL și USR, îl ridică în slavi pe Cioloș,  un susținător clar al homosexualilor,  eu voi vota orice altceva dar nu PNL și nici USR.  După principiul, răul mai mic, consider ca adevărații corupți sunt cei care lupta pe față împotriva familiei și susțin homosexualitatea!  E cel mai grav nivel al corupției,  cel al lui Iohannis,  Cioloș,  USR și parte din PNL. 

Trepidează Pleșu!  Mă bucur!  Dacă "copilul" lui SOROȘ,  Pleșu spune votați X sa faceți tocmai pe dos!  

Dumnezeu să ridice România! 

sâmbătă, 26 noiembrie 2016

"Monstru de aroganță, intoleranță și ideologie tâmpă" II


Dacă o să citiți articolul de mai jos o să vedeți ce clar a descris dl. Papahagi sistemul pe care-l reprezinta Pippidi. 
Articol preluat de pe site-ulhttp://www.romaniacurata.ro/ce-ne-spune-povestea-cu-religia-in-scoli-despre-noi-insine/

Scris de Alina Mungiu Pippidi 
"Nu e nevoie de niciun sondaj de opinie – deși unul pe bune e totdeauna un câștig – pentru a ști de partea cui este majoritatea în chestiunea cu religia în școli. Majoritatea e de partea majorității, de asta e foarte important să se stabilească prin lege cine o are. Cine are majoritatea, cu alte cuvinte puterea și autoritatea, ca să știm toți după cine ne dăm. Curtea Constituțională a avut un moment de megalomanie în care s-a trezit să își facă misiunea fundamentală, adică să interpreteze Constituția, sugerând că majoritatea ar fi neutră. Desigur, s-a înșelat, dar a făcut istorie, pentru că sugestia că majoritatea e neutră înseamnă de fapt că nu mai există majoritate. Că suntem liberi să alegem, că nu mai trăim în colectivism, când mergeam cu turma, ci în modernitate, unde nu suntem toți protestanți, dar toți acționăm ca niște protestanți, adică ne bucurăm de liberul arbitru. Mai pe scurt spus, judecăm cu capul nostru și ne luăm răspunderea.
Dar e posibil așa ceva? Probabil că nu, de aici teama Bisericii că vor rămâne clasele de religie goale, cum ar merita, ca vreo jumătate din materiile introduse în plus în școli în ultimii douăzeci de ani. Teama – întemeiată – e că se va interpreta că dacă majoritatea nu e cu tine, e cu dușmanul – că nu există neutri în lumea colectivismului, sau oameni complet dezinteresați, că suntem doar noi și ei – și dacă noi nu mai suntem oficiali, dacă noi nu mai suntem la putere, dacă noi trebuie să facem cerere ca să existăm, în vreme ce dușmanul trăiește cum respiră, adică fără cerere, apoi hai la lupta cea mare, fraților, asta e dezmoștenire și alta nu. Ne-am ars, mai pe românește.
Conformismul nu mișcă înainte nicio societate, deși e majoritar în toate. Totul este cum e manipulat în anumite circumstanțe cheie. Nonconformiștii care au ieșit pe stradă la Timișoara, București sau Cluj în 1989 sau să îl apere pe Borin Elțân la lovitura de stat din URSS erau minoritari. Minoritari au fost și cei de la noi care au luptat de partea secularismului și să scoată îndoctrinarea predată în școli. Dar istoria a fost de partea lor în anumite momente sau ei au reușit să prezinte lucrurile astfel. Și atunci majoritatea conformistă a dispărut brusc, s-a topit pe undeva. A rămas în anecdote, ca milionul de români în plus care pretind în sondaje că au votat cu Klaus, deși n-au făcut-o. Turma te îngroapă în fiecare zi, cu numărul și conformitatea, dar la ocazii istorice dispare. Pe urmă se regrupează. De partea cealaltă.
De asta să mulțumim istoriei făcute de alții și unei minorități neaoșe că suntem o țară democrată astăzi, doar că bântuie ideea că asta e opțiunea global majoritară, și să informăm periodic pe notre cher peuple orthodoxe că țiganii nu mai sunt sclavi, femeile au drept de vot, Darwin a avut dreptate, și corupția ar trebui să fie excepția și nu regula. Câtă vreme opțiunile astea par majoritare avem o șansă să împingem țărișoara noastră mai departe pe drumul incremental al progresului, adică de partea periilor de dinți, a prezervativelor, a algebrei și a altor lucruri folositoare când vrei să construiești civilizația. Până atunci multe Loganuri vor mai fi binecuvântate și mulți se vor cununa în fața altarului încă o dată la patru-cinci ani, dar traficul și cerul îndură multe, și au răbdare cu toate popoarele."

"Monstru de aroganță, intoleranță și ideologie tâmpă"


vineri, 25 noiembrie 2016

Cu TRECUTUL și VIITORUL în inimă - EBEN-EZER!






Dacă am ajuns până aici, în acest punct, totul se datorează lui Dumnezeu care are oameni sensibili, duhovnicești, devotați, SAMARITENI milostivi, care au simțit cu lucrarea Domnului Isus Hristos din Voluntari.
Nu am cuvinte de recunoștință la adresa Domnului și de mulțumire la adresa fraților pastori, a fraților și a bisericilor care au dat din ceea ce aveau ei pentru a ajuta lucrarea Domnului din Voluntari. Au fost multe piedici. Au fost bariere. Au fost obstacole. Multe, foarte multe rugăciuni,  telefoane, insistențe dar până aici Dumnezeu, da, Dumnezeu a dat biruință. Toată slava să fie doar a Lui! Recunoștință vrem să arătăm fraților pastori și bisericilor care au întins o mână plină de binecuvântări pentru Biserica Elim.
 Frații slujitori care s-au pus la dispoziția Domnului pentru lucrarea din Voluntari  și Bisericile care sunt o binecuvântare pentru noi sunt:

  1. Frt. pastor Romi Mocanu – Biserica Penticostală nr. 1 din Dej.
  2. Frt. pastor Aurel Moldovan – Biserica penticostală nr.1 din Cluj-Napoca.
  3. Frt. pastor Nelu Moldovan – Biserica Penticostală din Aleşd.
  4. Frt. pastor Ioan Bogdan – Biserica Penticostală „Tabor” – Oradea.
  5. Frt. pastor Nelu Filip – Biserica Penticostală „Poarta Cerului” – Timișoara.
  6. Frt. pastor Emil Meșteragă – Biserica Penticostală „Vestea Bună”, București.
  7. Frt. pastor Dan Caraian – Biserica Penticostală „Izvorul Mântuirii”, București.
  8. Frt. pastor Bârsan Ciprian – Biserica Penticostală „Izvorul Vieții” – Reșița.
  9. Frt. pastor Radu Pavel – Biserica Penticostală „Izvorul Vieții” – Reșița.
  10. Frt. pastor Ciochină Florin – Biserica Penticostală din Reșița.
  11. Frt. pastor Horodincă Teodor – Biserica Penticostală „Efraim”- Dâmbovița.
  12. Frt. pastor Adi Vlad – Biserica Penticostală „Efraim” – Dâmbovița.
  13. Frt. pastor Livanu Corneliu – Biserica de pe str. Trompetului, București.
  14. Frt. pastor Coroban Titus – Biserica Penticostală  din Caransebeș.
  15. Frt. pastor Vlas Ionel – Biserica Penticostală „Elim” Viena, Austria.
  16. Frt. pastor Radu Mariș Cristian – Biserica Penticostală din Peștere – Bihor.
  17. Frt. pastor Mocan Călin – Pastor Biserica Penticostală din Incești, Bihor.
  18. Frt. pastor Nicu Stoia – Biseria Penticostală „Smirna” – Timișoara
  19. Frt. pastor Ilie Pripon – Biserica Penticostală „Smirna” – Timișoara.
  20. Frt. pastor Sabou Radu – Biserica Penticostală „Betania” Jibou, Sălaj.
  21. Frt. pastor Damșa Cornel – Biserica Penticostală „Betania”, Chendrea, Sălaj.
  22. Frt. pastor Suciu Ezechel – SUA.
  23. Frt. pastor Șoltuz Aurel, Biserica Penticostală din Mlenăuți, Botoșani.
  24. Frt. pastor Mesaroș Gheorghe – Biserica Penticostală Lupeni, Hunedoara.
  25. Frt. pastor Claudiu Amarie – Biserica Penticostală „Elim” din Hunedoara.
  26. Frt. pastor Gelu Boantă – SUA.
  27. Frt. pastor Hada Daniel – Biserica Penticostală „Golgota” din Hunedoara. 
  28. Frt. pastor Haidău Ionel, Biserica Penticostală din Ineu, Bihor.
  29. Frt. pastor Viorel Buble – Biserica Penticostală „Emanuel” – Deva.
  30. Frt. pastor Rad Liviu – Biserica Penticostală „Betania” – Deva.
  31. Frt. pastor Jolța Ilie – Biserica Penticostală „Filadelfia” – Oradea.
  32. Frt. pastor Radu Matei Pavel – Biserica Penticostală „Filadelfia” – Oradea.
  33. Frt. pastor Victor Șuteu - Biserica Penticostală din Petresti, Alba.
  34. Frt. pastor Ile Traian – Biserica Penticostală „Filadelfia” – Petroșani.
  35. Frt. pastor Coicheci Gheorghe – Biserica Penticostală „Filadefia” – Petroșani.
  36. Frt. pastor Tintean Dan – Biserica Penticostală „Filadelfia” – Călan.
  37. Frt. pastor Haneș Domin – Biserica Penticostală din Cladova, Timiș.
  38. Frt. pastor Aurel Avram – Biserica Penticostală „Speranța” – Timișoara.
  39. Frt. pastor Rus Dorel –  Biserica Penticostală „Speranța” – Timișoara.
  40. Frt. pastor Coțan Cornelui – Biserica Penticostală din Cimpa, Hunedoara.
  41. Frt. pastor Crișan Dorel – Pastor Biserica Penticostală „Speranța”, Cluj-Napoca.
  42. Frt. pastor Ignat Iosif – Pastor Biserica Penticostală din Sebeș, Alba.

Sper că nu am uitat nici un frate pastor. Au mai fost și persoane care au ajutat individual lucrarea lui Dumnezeu din Voluntari. Slujitori care au susținut lucrarea precum o face armătura din beton, fără ca să se vadă. I-a văzut Domnul! Mă rog din toată inima ca Dumnezeu să răsplătească tuturor cum numai El poate. Știu, sunt convins că Cel care vede paharul de apă vede tot efortul financiar dat pentru înaintarea lucrării Sale și Mâna Lui e MARE!
Vreau să îi mulțumesc Domnului și pentru  architect, Paul Inventivstudio, recomandat de către fratele pastor Ciprian Bârsan. (Ai fost inspirat când mi-ai spus de Paul, frate Ciprian.) Fratele Paul a ajutat enorm lucrarea lui Dumnezeu din Voluntari. E un arhitect la care-i diminuez valoarea dacă spun că este de 10. Părintele tuturor binecuvântărilor să-ți răsplătească.  
De asemenea îi mulțumesc lui Dumnezeu și pentru Marcel Botezatu care s-a pus la dispoziția lui Dumnezeu de foarte multe ori pentru lucrarea Domnului din Voluntari. Da, mulțumesc fratelui Marcu Comarița care a avut în câteva momente o călăuzire care a făcut să continue lucrarea. Mulțumesc Domnului pentru Biserica Elim că se roagă și crede! Nu în ultimul rând, mulțumiri din inimă Cătălinei, sunt sărace mulțumirile față de răbdarea pe care o are cu mine. Dacă nu aș avea liniște și susținere în familie aș falimenta. Cam pribeag și știu că nu îi este ușor. Dumnezeu este cel care întărește! Lucrăm pentru o răsplată  pe care ne-o va da Dumnezeu. Avem ochii ațintiți spre un alt fel de răsplătire!
A fost nevoie de sume mari pentru cumpărarea terenului, pentru acte, avize, lărgirea drumului de servitute etc.  Până aici Dumnezeu ne-a ajutat. Sunt convins că și de aici înainte Mâna cea bună a Domnului o să fie cu noi. Ne-a promis! O etapă grea s-a încheiat. Urmează alta care o să fie mai costisitoare dar și credința noastră este mai mare. Privind modul în care a lucrat Dumnezeu până acum știu cu toată inima că va da biruință și de aici încolo!

Când am început lucrarea Dumnezeu mi-a vorbit printr-un cuvânt care mă întărește și azi:

 „Eu voi merge înaintea ta, voi netezi drumurile muntoase, voi sfărâma uşile de aramă şi voi rupe zăvoarele de fier.   Îţi voi da vistierii ascunse, bogăţii îngropate, ca să ştii că Eu sunt Domnul care te chem pe nume, Dumnezeul lui Israel. – Isaia 45:2-3.

     A mers înainte Domnul și au fost mari binecuvântări. Știu din toată inima că vor fi și de aici înainte. Toată Gloria să fie a Domnului Isus Hristos.

    Cei care doriți ca să ajutați lucrarea lui Dumnezeu din Voluntari ca să continue, ca în primăvară să putem să construim, vă rog să vă deschideți inima și să fiți o binecuvântare pentru o Biserică în mare nevoie.

    Biserica Elim din Voluntari poate ca să fie ajutată aici:
În Euro: - RO59CECEB313C1EUR3957678 
În Dolari USD - RO50CECEB313B8USD3957676
În Lei - RO85CECEB31330RON2675542 
 SWIFT care este: CECEROBU - pentru cei care ajută lucrarea lui Dumnezeu din afara României. 
 Titular cont: Biserica Penticostală Elim, Ilfov, Voluntari, str. Andrei Mureșanu, nr. 57.












Prin credință, o noua perspectivă:








Nu mai vreau premier pe nume Cioloș!

Sursa:
http://m.hotnews.ro/stire/21434119

Un premier Cioloș care nu demite un ministru care lupta pe față, fără nici o ezitare, împotriva familiei, împotriva lui Dumnezeu NU este de dorit ca să mai conducă România! O conduce la moarte. Are exact poziția lui Iohannis!  Niciodată nu as mai vrea ca România sa fie condusă de un premier cu un asemenea cabinet.  

Chiar și dacă o sa umble câinii cu colaci-n coadă?  Da! Cioloș și miniștrii lui să facă în România străzi de aur eu niciodată nu voi mai dori un asemenea premier fiindcă corupția lui și a echipei de miniștrii este cea mai mare. A promova pe față homosexualitatea și a lupta împotriva familiei, a lui Dumnezeu,  este forma de corupție care face din România Sodoma! 

Pentru mine este clar în privința lui Cioloș și a celor care îl susțin! 

Spune-mi cu cine te însoțești ca să-ți spun cine ești! 

Spune-mi cu cine votezi ca să văd dacă ești de partea familiei sau de partea homosexualilor!  

Nu premier Cioloș!

P. S.

Pentru cine se poticnește că fac politică: nu fac politică! Apăr familia și valorile Lui Dumnezeu.  Este menirea oricărui creștin sa lupte pentru normalitate!

Doamne Isuse te rog ridică România!