miercuri, 20 mai 2015

Adulți care au fost crescuți de părinți homosexuali desființează homosexualitatea

gay-marriage-flagȘase adulți crescuți de părinți LGBT au depus rapoarte laCurtea Supremă a SUA pentru a-i convinge pe judecători să nu legalizeze căsătoria homosexuală, aducând drept argumente experiențele lor din copilărie.

Grupul și avocatul lor — David Boyle din Long Beach, California — s-au aflat la Washington vineri, 27 martie a.c., pentru a vizita clădirile de birouri congresionale și a se întâlni cu academicieni și grupuri de lobby. Dl. Boyle și cei cinci copii ajunși la vârsta adultă au acordat un interviu pentru Washington Times.
„Noi nu avem o copilărie”, a declarat Dawn Stefanowicz, care a crescut, împreună cu doi frați, într-o lume haotică, dominată de tatăl lor homosexual și numeroșii amanți ai acestuia.
„Nu au existat limite sigure acasă la mine”, a afirmat Denise Shick, care a explicat, în raportul său amicus curiae, cum tatăl său transgen o spiona și o pipăia, îi fura hainele și încerca să îi poarte pantofii pentru că, fiind o fată în curs de a deveni femeie, ea reprezenta tot ceea ce dorea el să fie.
Robert Oscar Lopez, fondator și președinte al International Children’s Rights Institute, a menționat că judecătorii au întrebat adeseori avocații dacă căsătoria homosexuală „face rău” cuiva. Răspunsul la această întrebare se găsește în rapoartele depuse și în alte publicații, spune dl. Lopez, care a fost crescut de mama sa lesbiană și partenera acesteia. El a depus un raport împreună cu o colegă, B.N. Klein, care a crescut alături de mama ei lesbiană și de partenerele acesteia.
Rapoartele relevă lupta copiilor cu confuzia de gen, presiunile de a se conforma la valorile și atitudinile homosexuale, precum și sentimentul de izolare și tristețe, fără a putea vorbi cu nimeni despre aceste lucruri.
O altă temă comună este dorul inconsolabil după părintele absent.
„Când ai copii, ai o realizare bruscă”, a mărturisit dl. Lopez, care a stabilit o legătură cu tatăl său biologic în apropierea vârstei de 30 de ani.
Dacă Curtea Supremă „va hotărî pentru redefinirea căsătoriei, va hotărî, de asemenea, pentru redefinirea statutului de părinte”, au scris Katy Faust și Heather Barwick într-un raport comun.
Cele două femei, care au crescut alături de mame lesbiene iubitoare, afirmă că au realizat faptul că mariajul homosexual este rău pentru copii când și-au văzut soții interacționând cu propriii copii.
Dna. Faust a declarat:
„Dorințele adulților nu sunt mai presus de drepturile copiilor. [Nu există] niciun motiv să se radieze din codul civil necesitatea de a avea o mamă și un tată. Instanța trebuie să se alieze fie cu dorințele adulților, fie cu drepturile copiilor. Nu poate cu amândouă.”
Vineri a fost termenul-limită la care avocații din Michigan, Ohio, Kentucky și Tennessee și-au putut depune rapoartele în favoarea legilor pentru căsătoria heterosexuală monogamă, care au fost sprijinite drept constituționale de Curtea de Apel americană.
Reclamanții homosexuali și lesbiene din cadrul a patru cazuri la nivel statal cer instanței să respingă hotărârea Curții de Apel — o mișcare care ar legaliza căsătoria homosexuală la nivelul întregii națiuni americane.
Căsătoria homosexuală este, la momentul de față, integral sau parțial legală în 38 de state.
Zeci de rapoarte amicus curiae au fost depuse în cele patru procese de referință: Obergefell c. Hodges, Tanco c. Haslam, DeBoer c. Snyder și Bourke c. Beshear.
Curtea Supremă va audia pe 28 aprilie argumentele verbale asupra a două chestiuni: dacă al 14-lea Amendament impune unui stat să emită permis de căsătorie pentru două persoane de același sex și dacă acesta impune unui stat să recunoască o căsătorie homosexuală autorizată conform legii în altă jurisdicție.
Grupurile de lobby pentru familiile LGBT, cum sunt Family Equality Council și COLAGE, au depus și ele un raport pe lângă Curtea Supremă.
Acestea susțin că familiile conduse de părinți de același sex merită să beneficieze de „o protecție nicidecum inferioară” comparativ cu alte familii și că anii în care familiile homosexuale au beneficiat de dreptul la căsătorie au demonstrat deja că acest lucru este benefic pentru copii și „nu a făcut rău nimănui”.
Kinsey Morrison, o femeie de 18 ani din Kentucky, a declarat în raportul COLAGE pe lângăCurtea Supremă:
„Mă face să râd gândul la un «stil de viață gay», fiindcă, în afară de faptul că este condusă de două femei, familia mea este cât se poate de tradițională.”
Lea Mitchell, 29 de ani, din Michigan, a declarat în același raport, care cuprinde declarațiile a peste 20 de copii crescuți în familii LGBT:
„Nu privesc în trecut dorindu-mi să fi fost crescută într-o familie cu părinți heterosexuali. Îmi doresc ca mama și mama mea vitregă să poată în sfârșit să dețină o validare a iubirii dintre ele.”
Dl. Lopez a declarat vineri că este de acord că unii copii crescuți de homosexuali au avut experiența descrisă de COLAGE, în care „au trecut prin asta și se simt extraordinar”.
„Dar cred că majoritatea se chinuie”, a afirmat el, menționând că noile studii de științe sociale încep să descrie o imagine mai puțin flatantă a acestor familii decât studiile anterioare.
Mai mult, el și dna. Klein au afirmat că există, de asemenea, foarte multă „poliție a exprimării” împotriva copiilor din familiile homosexuale, aceștia compilând recent exemple în acest sens într-o nouă carte, „Jephthah’s Daughters” (Fiicele lui Iefta).
De exemplu, fiica unui cuplu de lesbiene, concepută cu spermă de la un donator, era admonestată dacă discuta despre dorința de a avea o familie „normală”, au declarat dl. Lopez și dl. Klein în raportul lor.
Un alt bărbat, conceput în anii 90 pentru un tată homosexual, trăia o „tristețe dureroasă de Ziua Mamei”. Când a fost dus la o psihiatră lesbiană pentru consiliere, aceasta i-a spus că este homofob și că trebuie să își ceară scuze de la tatăl său.
Niciunul dintre copiii de părinți LGBT deveniți adulți nu au știut să prezică ce fel de impact vor avea argumentele lor în cazul cu privire la căsătoria homosexuală, dar toți au fost de acord că doresc ca opiniile lor să existe în arhiva istorică.
Dl. Boyle a declarat:
„Important este să spui ce ai de spus”, [iar curtea] „trebuie să asculte martorii oculari.”

Sursa: 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu